Câmpia Turzii a fost cunoscută pentru multă vreme ca unul dintre cele mai industrializate municipii din regiune. Perioada de tranziție și-a pus o amprentă nefastă asupra orașului, iar administrațiile locale și centrale succesive nu au reușit să-i conserve forța economică. Astăzi, realitatea este cu totul diferită pentru că cei aflați la conducere nu mai pot invoca lipsa de resurse. Singura problemă o reprezintă actualmente capacitatea administrativă. Simplu spus, un primar gospodar poate schimba soarta comunității.
Cum se poate face asta? În primul rând prin accesarea fondurilor europene. Vorbim astăzi de linii conjugate de finanțare ce însumează zeci de miliarde de euro, bani nerambursabili, sau la dobânzi foarte mici pentru România. Fie că vorbim de PNRR, de bugetul multianual al UE, sau de o serie de alte surse privind tranziția la o energie sustenabilă și o economie circulară, cert este că nimeni nu mai poate invoca "tradiționala" lipsă a banilor. Asistăm practic la materializarea dictonului care spune că "fiecare criză este și o oportunitate". După perioada pandemică, Uniunea Europeană pune la dispoziția statelor, în raport cu decalajele de dezvoltare existente, fonduri pentru dezvoltare. De la infrastructură, digitalizare, și până la finanțarea de noi afaceri, la Bruxelles au fost croite zeci de linii și programe cadru de finanțare.

Cu toate acestea, situația nu este chiar o joacă de copii, când vine vorba despre accesarea propriu-zisă a acestor fonduri. Iar asta se vede cu ochiul liber inclusiv în ratele de absorbție ale României. Altfel spus, bani sunt, dar trebuie să existe și determinarea și expertiza necesare pentru a scrie proiecte eligibile în acest sens.

Ceea ce trebuie să cunoască oamenii este că banii europeni nu se varsă în bugetele naționale, urmând ca autoritățile naționale să-i împartă după bunul plac. Nu, pentru fiecare euro absorbit trebuie să existe un proiect aprobat care să indice cu precizie chirigicală cum se vor folosi fondurile și ce rezultate sunt vizate. Dacă autoritățile locale nu vor avea echipe de experți capabile să realizeze proiecte croite pe cerințele specifice liniilor de finanțare atunci comunitățile din România nu vor beneficia de absolut niciun ban. Acesta este motivul pentru care unele municipii au reușit să atragă sute de milioane de milioane de euro, în vreme ce altele se zbat în subdezvoltare chiar și la 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.
De asemenea, implentarea și execuția proiectelor reprezintă o provocare la fel de importanță. Probabil ați constat cum în Câmpia Turzii sunt deschise numeroase lucrări care efectiv nu se mai concretizează. Astfel, orașul a devenit un soi de șantier generalizat, în care transportul este o adevărată corvoadă, iar poluarea a atins cote alarmante. Nu mai vorbesc de calitatea lucrărilor, execuția de mântuială făcând practic ca drumurile sa trebuiască "plombate" la scurt timp dupa reabilitare. Probabil ați observat și noua "strategie" de acoperire a gropilor și canalelor cu plăci metalice.

De aceea, dragi cetățeni ai municipiului Câmpia Turzii vă invit să fiți foarte atenți cui veți oferi încrederea și votul dumneavoastră la proximele alegeri. Managementul local va face diferența dintre prosperitate și subdezvoltare.