Proprietatea imobiliara analizata avand „cea mai veche atestare documentară a unei biserici româneşti la Ghiris(actualul municipiu Campia Turzii) o constituie conscripţia datând de la anul 1750. Desi nu s-au păstrat nici un fel de vestigii, în mod sigur exista de mai înainte, deoarece după numai zece ani i-a luat locul o altă biserică care s-a reconstruit pe temelia originară si la proporţiile respective.
Sematismul publicat la Blaj la 1900, ne oferă anul exact al ridicării acestei noi biserici si anume anul1760.
Astfel, din moment ce asa stăteau lucrurile, este greu să nu concludem că renunţarea la lăcaşul de la 1750 s-a făcut pe temeiul stării necorespunzătoare a construcţiei, afectată fără doar si poate de vechime, ce impuneau lucrări de consolidare mult prea costisitoare, lată cum se explică decizia luată pentru înălţarea unei alte biserici. Tot de lemn si tot prin contributia locuitorilor români.
Acest al doilea edificiu de cult din Ghiris, provenit de la 1760, era amplasat-conform obiceiuluivremii-încimitirul românesc si figurează în folosinţă până în 1912, când s-a ridicat (între 1910-1912) o biserică de zid (cărămidă), situată de astă dată în mijlocul localitătii (pe actuala stradă Laminoristilor la nr. 30). Ca apoi, în 1912, vechea biserică să fie demontată, transportată si reasamblată în cimitirul Bisericii unite din satul Harastăs (azi Călăraşi) unde dăinuieşte până azi. Clopotele au rămas pe loc, la noua biserică.
Intrucât la data prezenta, respectiva biserică, se află la Călăraşi, părăsită si în ruină căutăm a ne mulţumi privind la ceea ce se mai vede încă. (vezi foto anexate in raportUL de evaluare).
Astfel, din punct de vedere architectural clădirea are pereţii ca si turla făcute din lemn. Dimensiunile exterioare in plan fiind conform releveu din foto anexata, avand suprafaţa construita de Sc=41,60mp, suprafaţa utila totala Suw=33,81mp, fiind compusa din camera altarului cu Saltar =6,40mp, camera naosului cu Snaos =12,21mp, camera pronaosului cu Spronaos =7,60mp, camera clopotitei si turnului cu Sclopotnita -TURN=7,6mp.

Mă bucur că în anul 2014, în calitate de city manager am reușit să readucem în patrimoniul municipiului Câmpia Turzii, o parte din Biserica de Lemn, afectată profund de intemperiile vremi și de faptul că a fost abandonată, reușind, tot în acel an să initiem un proiect de restaurare si refacere la forma inițială (1750) a edificiului istoric. Din păcate a fost blocat, politic de niște indivizi incapabili să înțeleagă importantă deosebită a vestitigiului istoric, pentru identitatea spirituală a românilor ghirișeni.

📷foto: Biserica de lemn, în Cimitirul greco-catolic din Comuna Călărași, undeva prin anii 50, cu specificația că cea din imaginii a fost modificată se către localnici la strămutarea ei.