Date statistice

De la început vreau să precizez că nu sunt de profesie istoric si nici relatările mele nu se pretind a fi documente istorice decât în măsura furnizării unor date și statistici colectate de la arhivele statului și din monografiile localității. Iar analizele sunt doar un punct de vedere sociologic studiat și argumentat pe date concrete din anchete și interviuri, o incursiune psiho-emoțională în memoria afectivă a localității noastre...

Realizarea statului unitar român prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, a fost un act politic deosebit de important si hotărâtor asupra vieții românești sub toate aspectele ei, economice, edilitare, sociale, culturale si spirituale.

Primul deceniu a însemnat o serie de măsuri imediate si necesare unirii propriu-zise cu Regatul României, cum ar fi instalarea administrației românești, constituirea gărzilor naționale menite să mențină ordinea si liniștea obștei, reforma învătântului, redenumirea localităților, cu nume românesti, preschimbarea numelor maghiarizate, acordarea de noi denumiri străzilor din Câmpia Turzii, cum ar fi strada Regele Ferdinand, strada Regina Maria etc.

Din punct de vedere statistic conform datelor cadastrale din anul 1921, Ghirișul avea atunci o suprafață de 2988 de iugăre si un număr de 364 de case, Sâncraiul avea 1896 de iugăre si 119 case.

Populația de atunci, conform recensământului din anul 1920 era astfel: 2754 de locuitori din care 1243 erau români, 982 maghiari, 15 germani, 514 alte etnii. Din punct de vedere religios în acea perioada majoritatea românilor fiind greco-catolici, doar un număr de 17 declarându-se ortodocsi si 86 catolici…

Foto - "Batoza" din Câmpia Turzii

Înainte de marea industrializare preocupările localnicilor din Câmpia Turzii au fost muncile agricole. În preioada imediată Marii Uniri, agricultura din zonă a trecut printr-un proces de modernizare... au apărut primele utilaje mecanizate: semănători, batoză etc. Prima persoană din zonă proprietar de semănătoare a fost protopopul greco-catolic Onoriu SAVA. Foto cu batoza din Câmpia Turzii.

De menționat este și faptul că agricultura în aceea perioadă era una de subzistență, nu o agricultură bazată pe exploatare si profit (...) această realitate a vremurilor a conturat localnicilor o mentalitate comună care a făcut foarte greu integrarea lor în mediul industrial din fabrica ISCT ( va urma)