Mă bucură faptul că am reușit să conturez prin prisma profesiei de psiholog o parte din memoria afectivă a localității noastre. Intenția mea a fost aceea de trezire a conștiinței de apartenență la aceste locuri atât de dragi nouă ghirișenilor, adică a sâncrăienilor, șarâtenilor, a celor de la ,,Lut” de pe ,,Insulă” din cartierul blocuri, a băștinașilor din centru, a românilor, maghiarilor, rromilor și acelora care au găsit aici la Câmpia Turzii, o familie, un cămin, o profesie.

Nu poți conduce un oraș până nu-i înveți trecutul, îi respecți dorințele prezentului și îi înțelegi aspirațiile viitorului.

Nicolae Iorga spunea că o comunitatea fără trecut este ca un copil fără părinți, […] este foarte important să nu uităm cine suntem, de aceea prin proiectul *Câmpia Turzii~ Oameni, Locuri, Rădăcini* vă propun o călătorie prin istoria localității noastre, cu ajutorul unui volum, în imagini, date și povestiri…

Promovarea identității, a personalităților din oraşul nostru este o componentă a cărţii de vizită a municipiului nostru, pentru ca cetăţenii de azi ai urbei noastre să ştie cât mai mult despre Câmpia Turzii, despre activitatea oamenilor de seamă pe care i-a avut şi pe care îi mai are printre ei.

Din datorie faţă de oraş, merită evocată viaţa lor pentru a nu-i da uitării!

Am fost întrebat, nu de puține ori, care este motivul postărilor mele legate de istoria localității noastre, un răspuns simplu ar fi, din pasiune și amor față de orașul unde m-am născut și unde am trăit alături de bunicii, părinții și prietenii mei.

Locul de care mă leagă cele mai frumoase amintiri și pe care-l iubesc necondiționat! Pe de altă parte și din necesitatea de a duce mai departe istoria, identitatea și prin asta, demnitatea ghirișenilor. Și nu în ultimul rând, contra uitării.

O comunitate fără memoria locului, si a faptelor personalităților ei, este sortită să devină o colectivitate de inși care își caută doar propriul interes și confort social, iar Câmpia Turzii nu merită așa ceva!