Județul Cluj s-ar putea confrunta cu o reorganizare amplă a administrației locale dacă propunerea discutată în PSD privind comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori va fi transpusă în lege. Potrivit unei analize publicate de Newsweek România, pe baza recensământului din 2021, 45 de comune clujene se situează sub acest prag. Cifra descrie însă un scenariu demografic, nu o listă oficială de primării pentru care desființarea a fost decisă. (newsweek.ro⁠)

Discuția privește modul în care vor fi administrate comunitățile, distribuirea bugetelor și accesul locuitorilor la servicii publice. Comasarea ar presupune reunirea unor unități administrativ-teritoriale și reorganizarea autorităților care le conduc. Satele și comunitățile respective ar continua să existe, dar unele comune și-ar putea pierde administrația proprie.

Această distincție este necesară într-o dezbatere dominată de formularea „dispar comune”. Pentru locuitori, schimbarea concretă ar însemna o altă primărie de care aparțin, un consiliu local comun și decizii bugetare luate pentru un teritoriu mai întins.

Pragul de 3.000 de locuitori, unul dintre scenariile analizate

Europarlamentarul Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonator al grupului de lucru pentru reforma teritorială, a explicat în interviul acordat G4Media la 9 noiembrie că sunt analizate mai multe variante. Acestea pornesc de la praguri de 1.500, 3.000 sau 5.000 de locuitori pentru comune. În consecință, dimensiunea reorganizării depinde de criteriile care vor fi reținute în propunerea finală. (g4media.ro⁠)

Există și o diferență între baza de calcul a analizei de presă și cea propusă de Benea. Newsweek a utilizat recensământul din 2021, în timp ce europarlamentarul a cerut raportarea la cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică privind populația rezidentă. Astfel, numărul comunelor clujene care ar intra efectiv într-un proces de reorganizare trebuie verificat în raport cu datele și metodologia alese. (newsweek.ro⁠, g4media.ro⁠)

Mai mult, identificarea a 45 de comune sub un anumit prag nu stabilește automat câte administrații ar fi desființate. Rezultatul depinde de modul de grupare: ce comune se reunesc, unde se stabilește centrul administrativ și ce structură se păstrează. Fără aceste precizări, cifra poate indica amploarea posibilă a reformei, dar nu poate descrie viitoarea hartă administrativă a Clujului.

Ce ar trebui să însemne reorganizarea pentru locuitori

Argumentul reducerii cheltuielilor administrative trebuie judecat împreună cu efectele asupra serviciilor. O primărie care administrează un teritoriu mai mare ar putea concentra personalul de specialitate și resursele necesare investițiilor. Acest avantaj ar trebui însă demonstrat prin evaluări financiare și printr-un plan de funcționare.

Pentru cetățeni, întrebările sunt directe, unde vor depune documentele, unde își vor plăti taxele și cât de repede vor primi un răspuns? Pentru persoanele în vârstă sau pentru cei fără transport propriu, distanța până la noul sediu administrativ poate conta mai mult decât economia realizată prin reducerea funcțiilor de conducere.

Într-o analiză aplicată Clujului ar trebui evaluate separat comunele apropiate de centre urbane și comunitățile dispersate, cu acces dificil. Aceeași populație poate fi administrată în condiții foarte diferite, în funcție de relief, drumuri și distanța dintre sate. Punctele locale de lucru, serviciile mobile și procedurile digitale pot face parte din soluție, dar trebuie prevăzute înaintea reorganizării.

La fel de importantă este reprezentarea comunităților în noile consilii locale. Comasarea ar reuni sate cu nevoi și investiții aflate în etape diferite. Distribuirea banilor pentru drumuri, apă, canalizare sau alte lucrări ar necesita reguli transparente, astfel încât localitățile mai mici să aibă acces real la decizie.

Economiile bugetare nu au încă o valoare publică precisă

Dragoș Benea a estimat că reforma ar putea reduce, din 2028, numărul aleșilor locali cu 15.000 până la 18.000. Estimarea se referă la primari, viceprimari și consilieri locali, la nivel național. Întrebat despre economiile financiare, acesta a precizat că evaluările sunt în lucru și că nu poate prezenta încă o sumă exactă. (news.ro⁠)

Reducerea numărului de mandate nu se transformă automat într-o economie bugetară de aceeași amploare. Activitățile administrative trebuie realizate în continuare, iar reorganizarea poate presupune cheltuieli pentru integrarea evidențelor, adaptarea sistemelor informatice și menținerea serviciilor în teritoriu. Un calcul complet ar trebui să arate atât economiile anuale, cât și costurile tranziției.

Pentru fiecare comasare propusă, evaluarea ar trebui să permită compararea situației actuale cu cea estimată după reorganizare: cheltuieli de funcționare, venituri proprii, capacitate de investiție și timpul necesar cetățenilor pentru a obține un serviciu.

Reforma ar putea cuprinde și orașele mici și județele

Discuțiile depășesc nivelul comunelor. Potrivit declarațiilor lui Benea, sunt avute în vedere și orașele cu populație sub 10.000 de locuitori, pentru care sunt discutate variante de comasare sau de schimbare a statutului administrativ. Acestea sunt opțiuni anunțate în cadrul pregătirii reformei, nu consecințe automate ale scăderii populației. (g4media.ro⁠)

Coordonatorul grupului de lucru a susținut și necesitatea reconfigurării județelor. Declarația extinde dezbaterea la organizarea teritorială a țării, însă informațiile prezentate nu stabilesc o formulă concretă pentru județul Cluj, nu indică un nou contur administrativ, o comasare decisă sau viitoare centre de conducere. (g4media.ro⁠)

O asemenea etapă ar necesita o analiză distinctă, deoarece ar afecta organizarea instituțiilor și gestionarea serviciilor și investițiilor de interes județean.

2028, orizontul politic anunțat

Potrivit explicațiilor oferite de Dragoș Benea, reforma propusă ar urma să se aplice din 2028, iar primarii în funcție și-ar duce mandatele la capăt. Europarlamentarul a susținut adoptarea proiectului prin angajarea răspunderii Guvernului și a admis că reorganizarea va întâmpina rezistență inclusiv în interiorul partidelor, deoarece ar reduce numărul funcțiilor elective. (news.ro⁠)

Pentru Cluj, cele 45 de comune menționate în analiza Newsweek reprezintă, deocamdată, un reper al dezbaterii. O evaluare concretă va fi posibilă când vor fi prezentate lista unităților vizate, criteriile de asociere, viitoarele centre administrative și calculele financiare.

Până atunci, formularea corectă este că 45 de comune clujene ar putea fi vizate de scenariul bazat pe pragul de 3.000 de locuitori. Câte administrații ar fi efectiv comasate și cum s-ar schimba viața locuitorilor rămân întrebări la care propunerea finală trebuie să răspundă.