Indiferent cât se discută despre autonomie sau performanță individuală, realitatea rămâne aceeași: oamenii iau decizii și construiesc rezultate în relație cu ceilalți. Capacitatea de a coopera nu este un adaos la educație, ci o competență de bază pentru viața adultă.

În adolescență, acest lucru devine vizibil. Liceenii nu mai execută doar sarcini, își formează identitatea, opiniile și stilul de relaționare. Munca în echipă devine un spațiu de probă. Acolo apar diferențele reale de ritm, perspectivă și asumare.

Proiectul „Dezvoltare de atitudini ecologice în rândul elevilor de liceu în zona Arieș”, implementat de Asociația Civic Arieș, cu sprijinul Administrației Fondului pentru Mediu, a construit tocmai astfel de contexte. Elevii au lucrat în echipe mixte, cu roluri clare și responsabilități definite. Nu toți au gândit la fel. Nu toți au avut aceeași energie sau aceeași viziune. Diferențele au devenit material de lucru.

Cooperarea înseamnă gestionarea diferențelor

În echipă, armonia nu este premisa, ci rezultatul unui proces. Elevii au fost puși în situația de a negocia, de a asculta, de a argumenta și de a ajunge la soluții comune. Activitatea nu putea continua fără cooperare reală.

Un adolescent care învață să gestioneze un dezacord într-un proiect școlar va avea mai târziu resurse pentru a funcționa într-un colectiv profesional sau într-o comunitate. Cooperarea nu elimină conflictul, îl face gestionabil.

Leadershipul ca responsabilitate față de grup

Proiectul a urmărit formarea liderilor de mediu, însă nu a cultivat figura liderului solitar. Un lider autentic coordonează, ascultă și își asumă decizii care afectează întreaga echipă. Prin sarcinile primite, elevii au organizat munca altora, au luat decizii colective și au răspuns pentru rezultatul comun. Este o formă matură de leadership, bazată pe responsabilitate, nu pe autoritate formală.

Ce arată cercetarea

Cercetările din psihologia educației susțin aceste practici. David W. Johnson și Roger T. Johnson au demonstrat, prin teoria interdependenței sociale, că învățarea cooperativă îmbunătățește performanța academică și dezvoltă competențe sociale esențiale, precum rezolvarea conflictelor și asumarea responsabilității individuale în cadrul grupului.

Lucrarea lor, An Educational Psychology Success Story: Social Interdependence Theory and Cooperative Learning (2009), arată că elevii implicați constant în echipe structurate învață mai eficient să colaboreze și să gestioneze diferențele reale, competențe necesare în viața adultă.

De ce contează în educația de mediu

Educația de mediu nu se reduce la informații despre natură. Problemele de mediu cer cooperare, dialog și acțiune colectivă. În zona Arieș, proiectul a oferit liceenilor un exercițiu practic: să lucreze împreună pentru un obiectiv comun și să înțeleagă că impactul apare atunci când echipa funcționează.

Munca în echipă nu este un detaliu secundar al formării. Este o competență socială esențială. A o exersa din liceu înseamnă a pregăti tineri capabili să contribuie responsabil într-o societate care depinde, tot mai mult, de cooperare.

Pentru informații suplimentare despre proiect, poate fi consultată pagina organizației CIVIC Turda. Proiect finanțat din Fondul pentru mediu, în cadrul Programului vizând educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului. Mai multe detalii despre program sunt disponibile pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu.