Business · 31 · 21 Iun 2022

Ce soluţii are statul pentru economia României. De salariile uriaşe ale bugetariilor sau de pensiile speciale nu se atinge nimeni, aşadar cel mai probabil este să avem taxe mai mari sau unele noi

By Redacție
Ce soluţii are statul pentru economia României. De salariile uriaşe ale bugetariilor sau de pensiile speciale nu se atinge nimeni, aşadar cel mai probabil este să avem taxe mai mari sau unele noi

Economia românească creşte peste aşteptări, în ciuda inflaţiei şi războiului din Ucraina, arată datele statistice. Prin contrast, creşte ameţitor şi deficitul bugetar al României, pentru că veniturile bugetului de stat sunt sufocate de cheltuielile care cresc la un ritm mult mai alert.

În criza inflaţiei, este clar că guvernul nu se poate atinge de salariile bugetarilor sau de pensii, cele mai mari cheltuieli, iar cheia echilibrării bugetului este la venituri. Cea mai uşoară variantă este creşterea taxării sau introducerea de noi taxe, iar întrebarea tuturor este ce se va întâmpla cu sistemul fiscal din România în perioada următoare.

Până la introducerea de noi taxe, guvernul trebuie să colecteze mai bine taxele din România – este o discuţie veche deja de câţiva ani, dar care a rămas la stadiul de declaraţie, pentru că bătălia cu evaziunea fiscală a fost pierdută sistematic de statul român, care a ajuns să încaseze aproape o treime din TVA-ul care ar fi trebuit colectat într-un an. Pierderile sunt uriaşe, de ordinul zecilor de miliarde de euro anual. Presiunea pe guvern pentru a echilibra este mare şi vine din toate părţile – România, la fel ca restul ţărilor din Uniunea Europeană, are un deficit bugetar anual asumat de maxim 3% din PIB, dar în 2021 a fost mai mult decât dublu, iar pentru 2022 perspectivele sunt la fel de sumbre.

Deficitul bugetar se răsfrânge direct în datoria publică, care în ultimii doi ani a sărit de la 35% din PIB la 50%, iar România plăteşte dobânzi la această datorie la nivelul a jumătate cât plăteşte pentru investiţii din bugetul de stat. România şi-a asumat prin Tratatul de la Maastricht în faţa Uniunii Europene o datorie publică care nu va depăşi 60% din PIB. Deşi sunt state care au şi datorie publică de peste 100% din PIB, precum Italia sau Grecia, economia României trebuie să stea la un nivel mai mic de îndatorare, sunt de părere economiştii, pentru că, peste un anumit nivel, datoria publică devine o piatră de moară pentru creşterea economică. Înainte de pandemie, economiştii dădeau pragul critic pentru datoria publică la 45-50% din PIB. Care este însă această linie roşie?

„Ştim că datoria publică nu se va opri la 50% din PIB. Cred că undeva la 60% ar fi punctul critic, dar acest nivel cred că ar trebui să ia în considerare şi demografia, precum şi productivitatea muncii”, răspunde Steen Jakobsen, economist danez, directorul de investiţii al Saxo Bank. Este cert că bugetul de stat în acest moment arată ca un buzunar rupt şi marea întrebare este ce e de făcut, mai ales în condiţiile în care o creştere de taxe ar brusca o economie care oricum se clatină. „Este absolut clar că trebuie să facem ceva cu deficitul bugetar şi trebuie să găsim soluţii. Primul pas este să rezolvi cea mai gravă problemă pe care o ai, care este evaziunea fiscală. Aş spune că este chiar o decizie care se poate lua în CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării – n. red.), necesară pentru a ataca frontal problema aceasta a evaziunii fiscale”, este de părere Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

O altă problemă, mai sensibilă, este cea a facilităţilor fiscale. Aici părerile sunt împărţite; pe de-o parte, şi aceste scutiri de taxe şi impozite au avut un aport la creşterea sectoarelor în care au fost aplicate, dar, pe de altă parte, se poate pune problema şi a unei inechităţi în sistemul fiscal: „dacă tot plătim taxe, nu ar trebui să le plătească toată lumea?” În acest moment, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică, aproape 1 milion de angajaţi beneficiază de aceste facilităţi fiscale. Este vorba de 992.000 de angajaţi din IT, construcţii, cercetare şi, mai nou, din agricultură şi industria agroalimentară. „A doua chestiune pe care trebuie o rezolvăm în ordine logică este problema acestor inechităţi. Aceste facilităţi fiscale care se perpetuează, altele sunt deschise.

Nu cred că trebuie să avem două categorii de contribuabili. Toată lumea trebuie să plătească taxe şi impozite. După părerea mea, toate facilităţile fiscale trebuie închise”, mai crede Ionuţ Dumitru. De altfel, şi Fondul Monetar Internaţional recomandă eliminarea acestor nişe fiscale. În ultima vizită a FMI în România, una de curtoazie, fiind o vizită anuală, reprezentanţii instituţiei au spus că, pentru a aduce din nou deficitul în marca celor 3% din PIB, guvernul trebuie să modifice legislaţia taxelor şi impozitelor din România şi să elimine facilităţile fiscale.

România a colectat, în ultimii 4 ani, 14-15% din PIB ca taxe şi impozite, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Spre comparaţie, în 2008 colecta aproape 19%. Chiar dacă nivelul nominal al veniturilor fiscale a crescut de la criza din 2008 încoace, ca pondere în PIB nivelul de colectare al taxelor şi impozitelor a crescut, ceea ce arată ineficienţa guvernelor de a aduce venituri sănătoase la bugetul de stat.

Datele Eurostat, care cuprind şi încasările din contribuţii de asigurări, arată că România colectează din taxe, impozite şi contribuţii sociale 27% din PIB, iar media europeană este la peste 40%. FMI a mai luat în vizor şi impozitul mic pe dividende din România, care este de 5%, dar şi impozitul pe venit al microîntreprinderilor, aplicabil la firmele cu cifră de afaceri mai mică de 1 milion de euro. Acest plafon ar trebui coborât, spun reprezentanţii FMI. Anul acesta nu vor fi creşteri de taxe, promite guvernul, însă este necesară o reconfigurare a Codului Fiscal.

În coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR se negociază introducerea unei „taxe de solidaritate”, o suprataxare a companiilor care au afaceri mai mari de 100 de milioane de euro, dar şi reintroducerea impozitului progresiv pentru venituri. Cu toate acestea, atât mediul de afaceri, cât şi economiştii, sunt de părere că modificarea fiscalităţii în sensul creşterii sau introducerii de noi taxe este indezirabilă mai ales în acest moment, având în vedere că discutăm de vremuri de criză. Mai degrabă guvernul ar trebui să se concentreze pe o colectare mai bună a taxelor existente, în special prin digitalizarea autorităţilor fiscale.

sursa: business magazin; autor:Razvan Botea

BACK TO TOP