La început de an, Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală, una dintre marile firme de audit şi consultanţă, OFERĂ O PERSPECTIVĂ DESPRE dezvoltarea mediului românesc de afaceri şi, implicit, a României.

Pe termen scurt, lucrurile nu stau rău deloc: în 2023 poate exista o recesiune scurtă în unele economii, dar cel mai probabil, acestea vor ocoli piaţa locală. Este totuşi nevoie de eforturi mari pentru a menţine o creştere economică robustă pe termen lung. Ce este cel mai important? Ca românii să ajungă treptat din urmă nivelul de trai al vest-europenilor.

După retricţiile şi blocajul economiei provocate de pandemia de coronavirus, care a dat peste cap întreaga planetă, 2022 şi anii următori puteau să aducă o revigorare puternică a economiei. Însă, odată ce Rusia a invadat Ucraina, nesiguranţa a revenit în prim-plan, iar escaladarea războiului de la graniţa României şi extinderea sancţiunilor asociate au amplificat tensiunile geopolitice, preţurile energiei şi alimentelor au ajuns la niveluri record, inflaţia a urcat la maxime ale ultimelor decenii şi băncile centrale au început să majoreze dobânzile şi să scumpească creditarea, sporind riscul recesiunii. Iar toate aceste provocări testează rezistenţa businessurilor şi a întregii economii.

Privind în trecut, în ultimele decenii, vedem că au mai fost şi alte crize economice prin care România a navigat, crize mai ample sau mai temperate, cu unele trăsături comune sau cu valenţe diferite, iar în perspectivă pot urma şi alte crize, urmate de perioade de redresare a economiei. De-a lungul timpului piaţa de consultanţă şi audit a luat „pulsul” economiei în condiţiile în care auditorii şi consultanţii ştiu cam tot ce se întâmplă în business, având contact permanent cu planurile de expansiune sau de restructurare ale firmelor, cu marile fuziuni şi achiziţii şi cu strategiile companiilor şi instituţiilor financiare care le sunt clienţi.

Cum s-a schimbat economia României în ultimii 30 de ani şi care este perspectiva următorilor 30 de ani?

Schimbările din societatea şi economia românească din ultimii 30 de ani sunt majore şi, în ciuda provocărilor pe care le trăim în acest moment istoric, în următorii 30 de ani România se va schimba şi mai mult în bine, cu o societate mult mai prosperă şi dezvoltată, consideră Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală, una dintre marile firme de audit şi consultanţă.

România a înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de convergenţă economică în ultimii 20 de ani, iar acest proces de convergenţă economică va continua, crede el. „În ciuda diferenţelor persistente faţă de Vest, să nu uităm că România a reuşit să facă parte astăzi din grupul select al ţărilor cu venituri ridicate, conform clasificării Băncii Mondiale. De asemenea, ne pregătim să ne alăturăm ţărilor OECD.”

Se poate spune că România se află deja în top 10 economii din UE – în termenii parităţii puterii de cumpărare, completează Bogdan Ion, care are o experienţă professională de peste 25 de ani în servicii de audit şi consultanţă. După ce se iau în considerare diferenţele dintre nivelurile preţurilor, România a fost în 2022 a 7-a cea mai mare economie a UE, înaintea Suediei, Irlandei, Belgiei sau Austriei. În termeni nominali, însă, România se afla în 2022 pe locul 12, cu un decalaj mare faţă de Austria, aflată pe locul al 10-lea, a explicat şeful EY în interviul acordat BUSINESS Magazin.

De fapt, în cele din urmă nu este atât de important care este locul României în clasamentul celor mai mari economii din UE, ceea ce contează este ca românii să ajungă treptat din urmă nivelul de trai al vest-europenilor, în opinia şefului EY. „În această privinţă, decalajul rămâne mare, fie în termeni nominali (40% din media zonei euro), fie ajustat la paritatea puterii de cumpărare (aproximativ 2/3 din media zonei euro).” Pentru a continua procesul de convergenţă, România trebuie să adreseze inflaţia, deficitul bugetar şi deficitul de cont curent, adică să reducă nivelul acestor indicatori. „Soluţionând cele trei probleme, putem vorbi de creştere durabilă pe termen lung”.

„Este nevoie de oameni care sunt dispuşi să îşi schimbe abordarea pe măsură ce situaţia evoluează şi lideri care pot cântări în acelaşi timp mai multe scenarii şi pot lua decizii în consecinţă. De obicei, un grad de incertitudine prea mare paralizează, dar avem nevoie de oameni care să se simtă provocaţi de un astfel de mediu.”

Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY Romania şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală

România a rămas în urmă nu numai faţă de Europa de Vest, ci şi faţă de ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) în domenii de importanţă structurală precum educaţia, asistenţa medicală, infrastructura sau elaborarea politicilor publice – companiile se plâng de instabilitatea reglementărilor şi de guvernarea care are de cele mai multe ori un orizont pe termen scurt. Utilizarea eficace a fondurilor UE poate ajuta la rezolvarea unora dintre probleme - în special infrastructura - unele sunt susceptibile a se îmbunătăţi în mod natural pe măsură ce PIB-ul pe cap de locuitor creşte, dar altele vor necesita un efort substanţial din punctul de vedere al politicilor publice, consideră Bogdan Ion.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deja celebrul PNRR, decis la nivel european şi care se aplică şi în România, este un cadru financiar care poate reprezenta un catalizator pentru investiţii de anvergură, cu implicarea atât a investitorilor locali, cât şi pentru investiţii străine directe. Referindu-se la PNRR, şeful EY spune că „este un program extrem de important dacă vom atrage respectivele finanţări şi vom implementa proiectele”, dar rămâne de văzut în ce măsură vom reuşi să atragem aceste fonduri. Într-o notă mai optimistă, spune el, România este relativ bine plasată în comparaţie cu alte ţări din regiune pentru a face faţă actualei crize energetice şi tranziţiei energetice pe termen lung, având în vedere că produce deja două treimi din energia sa electrică din surse regenerabile şi nucleare.

„Rezumând, în timp ce economia României are o poziţie bună la acest moment, vor fi necesare eforturi substanţiale pentru a menţine ţara pe calea unei creşteri economice robuste pe termen lung, susţine şeful EY, companie de audit şi consultanţă care a aniversat 30 de ani de prezenţă în Romania în 2022 şi a contribuit, direct şi indirect, cu peste 1 mld. de dolari la PIB-ul României. Contribuţia directă a EY la PIB-ul României a fost de 750 mil. dolari şi depăşeşte 1 mld. dolari în cazul în care calculăm atât impactul direct, cât şi impactul indirect, cel indus, potrivit datelor EY.

sursa:businessmagazin.ro