Trăim intens într-o eră a digitalizării spațiului public, într-o dimensiune profundă a imaginii făurite și idealizată cu ajutorul tehnologiei, într-un spațiu social-virtual în care proiectăm idei, păreri și credințe despre noi și despre idealurile noastre… Însă trăim o mare iluzie

Delirul social-media

Se vorbește tot mai mult de puterea fascinată social-media, un spațiu public virtual care se transformă pe zi ce trece într-o ,,tribună” a veridicității neverificate, un monitor oficial al administrațiilor locale și naționale, un laborator de imagistică politică, o fabrică de emoții, un tărâm al narcisismului virtual. Aproape că nu există, domeniul de activitate, instituție publică profană sau religioasă care să nu țină cont de ,,opinia publică de tip social-media”

Experiența de peste 20 de ani din politică și administrația locală mi-a oferit posibilitatea, dincolo de toate legendele și miturile controversei politice, să studiez, dar mai ales să înțeleg, apetitul individului mediocru și dispus să-și etaleze firescul domestic ca pe o performață politică, adică fabricarea murăturilor si a borcanelor cu zacuscă este mai importantă, chiar putem spune o performață, în comparație cu inteligența, competența sau probitatea profesională, atunci când sunt afișate pe Facebook, astfel banalul se dorește a fi transformat în virtute, (chiar și propria credință se transformă în postări pline de “pioșenie” și rugăciuni către Domnul afișate fățarnic pe social media) prin optimizarea emoțiilor…si să îmi explic apetența consumatorul social-media către dramă, negativ, senzațional și controversă.

Ca psiholog sau psihiatru înveți prin ultimul an de facultate că există delir în doi, în care un membru al cuplului aderă la delirul celuilalt fără ca el să poată fi considerat bolnav psihic, spunea celebrul prof. dr. psihiatru Florin Tudose.

Doi mari psihiatri ai secolului XX,- Flaret și Lasegue, au determinat condițiile acestui delir, printre care menționau ,,existența unui nivel de inteligență mai important al indicatorului-bolnav, față de indusul-sănătos, iar participarea comună a celor doi la amplificarea delirului, un anumit grad de credibilitate pe care acest delir îl are”, adică menținerea acestuia în limitele posibilului.

Este lesne de înțeles ce efecte negative poate genera consumul excesiv de social-media, mai ales când informațiile nu sunt filtrate printr-o gândire critică, rațională în care argumentul și logica trebuie să primeze, emoția și senzaționalul. Iar pentru cei care doresc să-și construiască o carieră, trebuie să conștientizeze că nu poți fi savant sau genial dacă-ți petreci 8 ore pe zi pe Facebook sau la televizor.

Group think

“Rețelele de socializare au la bază niște algoritmi. Informația pe care tu o primești este, de regulă, informația pe care tu o agreezi.

Ți se dă, de regulă, cam ceea ce ai mai căutat înainte, din sursele pe care le-ai mai căutat. Aceștia sunt algoritmii de pe rețelele de socializare: nu sunt bazați pe veridicitate, ci pe preferința ta.

Și mai apare un fenomen aici: prietenii tăi au cam aceleași preferințe ca tine. Și atunci se produce un fenomen care în psihologie se numește group think: gândim toți la fel și ne întreținem unii altora convingerile, pentru că noi nu ne confruntăm cu alte grupuri, de alte opinii.

Este o auto-centrare a grupului, și atunci tot ceea ce vine pe rețeaua de socializare este luat cu mult mai puțină prudență logică. E luat by default.

De ce? Unu: e agreat și de prietenii mei. Doi: e familiar, seamănă cu ceea ce am consumat ieri, alaltăieri, răsalaltăieri și tot așa. Și atunci credibilitatea acestor informații este mare și nu mai este analizată logic.

Așadar, unu, cantitatea mare de informații și rapiditatea ei; doi, algoritmii și modul de funcționare al rețelelor de socializare fac ca manipularea să fie acum mult mai accentuată decât oricând altcândva.

Cu cât cantitatea de informație crește, cu atât probabilitatea de a fi manipulat crește. Cu cât algoritmii existenți în momentul de față se perpetuează, cu atât probabilitatea de manipulare crește.” Ne spune prof.univ. psiholog Mircea Miclea

Va urma