ȘTIAȚI CĂ?

1. Bucureștiul este a șasea capitală ca mărime din Uniunea Europeană.

2. Cea mai veche gară din București este Filaret.

3. Primul drum din București a fost Drumul de Lemn, astăzi cunoscut ca și Calea Victoriei, fiind pavat cu trunchiuri de copaci.

4. Primele omnibuze trase de cai au fost introduse în București în 1840, făcându-l unul dintre primele orașe din Europa cu astfel de mijloace de transport.

5. Cimitirul Bellu era locul preferat al hoților de căciuli de blană, care, stând cocoțați pe ziduri, le pescuiau de pe capul doamnelor folosind o sfoară și un cârlig de pescuit, pentru a le vinde ulterior în Parcul Tineretului.

6. Intrarea hotelului Novotel păstrează fațada fostului Teatru Național. Pe 26 august 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aviația germană a încercat să bombardeze Palatul Telefoanelor, însă bomba a căzut pe Teatrul Național.

7. Denumirea veche a Parcului Cișmigiu era „Balta lui Dura Neguțătorul.” În 1779, Alexandru Ipsilanti a ordonat construirea unei cișmele pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă a orașului.

8. Numele străzii Lipscani provine de la orașul Leipzig din Germania, amintind de viața comercială dinamică a Valahiei.

9. Bucureștiul a fost desemnat capitala Țării Românești în 1659 de către domnitorul Gheorghe Ghica.

10. Între 1798 și 1831, populația Bucureștiului s-a dublat, de la puțin peste 30.000 de locuitori la 60.587. Între 1948 și 1992, populația orașului a crescut cu peste un milion de locuitori, atingând 2.067.000. La ultimul recensământ, populația Bucureștiului a fost de 1.929.000.

11. În perioada comunistă, peste 20 de biserici și așezăminte monahale au fost distruse parțial sau total. Printre cele mai vechi se numără Biserica Crângași (1564), Biserica Albă-Postăvari (1568) și Mănăstirea Mihai Vodă (1591).

12. Bucureștiul este înfrățit cu 9 orașe din întreaga lume, inclusiv Beijing, Atlanta, Budapesta și Hanovra.

13. Palatul Telefoanelor din București, construit între 1929-1934, a fost inspirat de zgârie-norii americani și a fost până în anii ’70 cea mai înaltă clădire din București.

14. Mititeii, unul dintre cele mai cunoscute preparate culinare românești, au fost inventați la sfârșitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului „La o idee”, pe strada Covaci. Numele le-a fost dat de jurnalistul N.T. Orășanu, care a denumit și alte elemente din meniu într-un mod original.

Etimologia unor cartiere din București:

Balta Albă – Numele provine de la o groapă de var unde, în timpul ciumei din perioada lui Caragea, erau aruncate cadavrele. Locul devenea o baltă albicioasă după ploaie.

Băneasa – Numele vine de la „soția banului”, în acest caz soția banului Dimitrie Ghica.

Berceni – De la husarii conduși de groful Miklós Bercsényi, care s-au stabilit temporar la sud de București.

Colentina – O posibilă etimologie este „colea-n-tină”, cu referire la o zonă mlăștinoasă.

Cotroceni – De la verbul „a cotroci”, adică „a căuta, a scotoci”.

Crângași – De la „crâng”, o prelungire din Codrul Vlăsiei.

Dămăroaia – Aceasta a fost moșia boieroaicei Maria Damaris.

Dealul Spirii – Denumit după doctorul Spiridon Kristofi („Spirea”), care a ridicat o biserică în 1765.

Dristor – Numele provine de la breasla piuarilor („darstari”), meșteșugari ce fabricau piue de piatră.

Drumul Taberei – Numele vine de la tabăra pandurilor lui Tudor Vladimirescu din 1821.

Ferentari – Originea numelui vine din latinul „ferentarius”, soldat din infanteria ușoară.

Floreasca – Numele provine de la familia boierilor Florești.

Ghencea – Din turcă, „Ghenci-aga” fiind șeful arnautilor din garda domnească.

Giulești – Numele vine de la proprietatea boierilor Julesti.

Lipscani – De la târgul din Leipzig (Lipsca), un centru comercial important.

Militari – În secolul XIX, aceasta era o zonă de instrucție militară.

Pantelimon – După Mănăstirea Sf. Pantelimon. În greacă, „Panteleimon” înseamnă „cel milostiv”.

Rahova – Numele provine de la Calea Rahovei, în amintirea Războiului de Independență.

Titan – De la fabrica de ciment „Titan”, construită la începutul secolului XX.

Vitan – Zona de pășune a vitelor din nordul Bucureștiului.

sursa/PaginaFacebook/Cultura generală și curiozități