Cultura · 174 · 12.12.2022

EVREII DIN TURDA -*Primul rabin al comunității a fost Fülöp Wesel, care a fost ales în anul 1865 și a activat 33 ani*

By REDACȚIE
EVREII DIN TURDA -*Primul rabin al comunității a fost Fülöp Wesel, care a fost ales în anul 1865 și a activat 33 ani*

Cea mai veche atestare documentară a existenței unui evreu în Turda datează din anul 1775. Accesul evreilor în Turda este liberalizat doar după 1850, când restricțiile de stabilire în oraș se ridică treptat, anularea lor formală făcându-se printr-un decret imperial în ianuarie 1860.

Dacă în 1850 sunt înregistrați la Turda doar 6 evrei, numărul lor crește în 1857 la 65, iar (după emanciparea civilă din 1867) la recensământul din 1869-1870 se înregistrează tot mai multe persoane. Comunitatea din Turda a fost reprezentată la consfătuirea reprezentanților comunităților mozaice din Transilvania din 10 mai 1866, de Saul Blumenfeld.

Populația evreiască număra 175 persoane (48 familii) în 1866; 203 persoane (2,1% din totalul populației orașului) în 1870; 326 persoane (3,5%) în 1900; 482 persoane (3,5%) în 1910; 852 persoane (4,2%) în 1930 și 726 persoane (2,2%) în 1940. Numărul persoanelor a crescut în anul 1942 la 1805, după ce evreii din zonele învecinate au fost concentrați în Turda.

După ce li s-a permis accesul în oraș, evreii se stabilesc în zona centrală a Turzii. Principalele străzi pe care locuiau erau actualele străzi M.Eminescu (unde se află și sinagoga nouă), Dr.Ioan Rațiu, Avram Iancu, N.Iorga, Ec.Teodoroiu, Dragalina și G.Barițiu.

Primul rabin al comunității a fost Fülöp Wesel, care a fost ales în anul 1865 și a activat 33 ani. În perioada anterioară alegerii lui, în Turda a funcționat numai un locțiitor de rabin, care ceremonia rugăciunile și efectua circumciziile. Timp de trei ani după moartea rabinului Fülöp Wesel, postul de rabin al Turzii a rămas vacant. După acest interval, a fost numit Ben-Zion Albert Wesel, fiul lui, care era rabinul comunității mozaic-ortodoxe din Brașov. Acesta era considerat unul dintre cei mai respectați rabini din țară, conducator de ieșiva, care începând din anul 1932 va îndeplini funcția de președinte al biroului central al comunităților mozaic-ortodoxe din Transilvania. Ben-Zion Albert Wesel a activat între 1900-1938. După 1938 locul lui Ben Zion Wesel ca rabin, director al importantei ieșive din Turda și președinte al tribunalului rabinic ortodox, l-a luat ginerele său, Iosif Adler. El a fost până în 1940 și iarăși după august 1944, conducătorul centralei comunităților mozaice ortodoxe din Transilvania. În 1950 el a emigrat în Israel, unde a făcut parte din conducerea mișcării religioase Agudat Israel. Printre familiile vechi de evrei ale orașului sunt amintiți frații Jozsef și Nathan Salamon (mijlocitori de locuințe), Jozsef Schlesinger (plăpumar), frații Ferenc Lefkovits (fabricant de lumânări) și Benjamin Lefkovits (croitor și fabricant de confecții), Izsak Mozeș (căruțaș și comerciant), Loeb Mozeș (mijlocitor de locuințe), Rotstein David (fabricant de pipe) ș.a.

La începutul secolului al XX-lea s-au stabilit în Turda mai multe familii originare din proviciile imperiului austro-ungar.

Sinagoga veche, din care nu a mai rămas nici o urmă, se găsea pe locul unde astăzi este clădirea primăriei în Piața 1 Decembrie 1918. După primul război mondial, între anii 1921-1926, s-a construit sinagoga nouă de pe str.M.Eminescu nr.24-28, considerată pe atunci ca una dintre cele mai frumoase din țară. Cândva, în trecut, și aici a fost o sinagogă, construită în anul 1868, care a funcționat tot timpul, până la construirea noii sinagoge.

Comunitatea evreiască întreținea în anul 1938 o școală elementară de patru clase pe str.Avram Iancu nr.11. Director al școlii a fost Groszman Abraham.

O intensă activitate era susținută de organizația de femei evreice din Turda, prezidată de către soția medicului Jozsef Reich. Funcționa în oraș și societatea Chevra Kadișa, care se ocupa de înmormântarea evreilor, președinte fiind Weinberger Mor. Datorită donației președintelui comunității, Lazar Simon, funcționau în oraș și clase de "talmud tora". Cei trei învățători de la „talmud tora” asigurau pregătirea în limba ebraică a copiilor din oraș. Lazar Simon a îndeplinit funcția de președinte al comunității evreiești timp de peste 35 de ani. Și familia Lazar Simon se număra printre familiile evreiești vechi ale Turzii. Un alt membru marcant al acestei familii, Mendel Lazar, a venit la Turda din Cornești (mijlocitor de locuințe) în Turda devenind la început mandatar al morii orășenești, împreună cu Salamon Farkas. La sfârșitul anilor 80 ai secolului al XIX-lea Mendel Lazar a înființat Fabrica de Bere și a cumpărat o moșie lângă oraș.

În fruntea organizației sioniste din oraș s-a aflat avocatul Kassovitz Endre.

Este interesant de semnalat că după terminarea primului război mondial, numărul evreilor din Turda a crescut rapid, depășind 250 de familii, dar la fel de rapid aceștia au părăsit Turda, așezându-se în alte orașe. Numărul evreilor în satele dimprejur s-a redus mult, încât a fost suficientă funcționarea a doar 3 sakteri (din ebraică - "shohtim" sau măcelari rituali), în timp ce înaintea primului război mondial pe același teritoriu funcționau 9 sakteri.

Comunitatea evreiască din Turda avea pe str.Albinii nr.4A o baie rituală (Mikve). Sakterul (măcelarul ritual al comunității) locuia pe str. M.Eminescu nr.13 (sau 15), vizavi de sinagogă.

În Cimitirul evreiesc, situat pe str. Al.I.Cuza, sunt înmormântate generații întregi de evrei. Cele mai vechi morminte se află în partea dreaptă (privind de sus), unde pietrele de mormânt, mai simple, în stilul epocii, au inscripții majoritatea în ebraică. Aici sunt mormintele de tip mausoleu ale rabinilor, în timp ce în stânga sunt mormintele mai noi, cu inscripții bilingve, ebraică-maghiară sau ebraică-română.

sursa docmunetară:wikipedia, foto (digitalizată color) cu o familie de evrei din Zalău... înainte de Holocaust

BACK TO TOP