Câmpia Turzii își datorează identitatea modernă nu doar industrializării rapide, ci și viziunii unui lider excepțional. Izsó Diamant, antreprenor și mason, a transformat satul Ghiriș într-un oraș industrial dinamic, cu sprijinul francmasoneriei interbelice. Povestea acestui oraș este inseparabil legată de activitatea masonică și de principiile promovate de Loja „Shalom” din Cluj.

Francmasoneria: sursa progresului local

Izsó Diamant a fost membru activ al Lojii „Shalom” din Cluj, parte a Ordinului B’nai B’rith, organizație fondată pe valori precum fraternitatea, educația și solidaritatea. Loja „Shalom”, inaugurată oficial în 1925, reprezenta un spațiu al diversității culturale și etnice, reunind personalități evreiești, maghiare și române. Izsó Diamant a ocupat funcția de al doilea vicepreședinte al lojii, iar în 1930 a fost promovat prim-vicepreședinte, poziție de mare prestigiu în ierarhia masonică.

Discursul său de inițiere în Loja „Shalom” este considerat emblematic pentru gândirea sa progresistă. Într-un moment de mare solemnitate, Diamant a rostit următoarele cuvinte:

“Iubirea, care ne unește, nu este o iluzie deșartă, iar lanțul care ne ține apropiați unii de alții nu trebuie să fie un simbol al servituții, ci al unirii fraterne. Noi înșine formăm lanțul și trebuie să ne asigurăm că nicio verigă nu se slăbește, deoarece, conform legilor mecanice, lanțul este puternic doar dacă fiecare verigă din cadrul ei este la fel de puternică.”

Aceste idei au fost translatate direct în viziunea sa economică și socială, în care comunitatea și cooperarea erau pilonii dezvoltării.

Fabrica Industria Sârmei: un simbol al modernizării

În 1921, Diamant a inaugurat la Ghiriș o trecătorie de oțel moale și o fabrică de cuie. Sub conducerea sa, fabrica a devenit un simbol al progresului industrial, atrăgând forță de muncă calificată și crescând vertiginos producția. Printre realizările notabile ale fabricii se numără:

• 1923: Punerea în funcțiune a primelor secții de treflare și laminare.

• 1926: Inaugurarea laminorului de sârmă și oțel beton.

• 1928: Construirea unei centrale termoelectrice.

• 1929: Lansarea unui cuptor electric, o premieră tehnologică în zonă.

• 1935: Inaugurarea fabricii de cabluri electrice.

• 1937: Deschiderea unui zincator modern și a unei fabrici de sârmă ghimpată.

Aceste realizări au contribuit la dublarea populației locale între 1925 și 1937, Câmpia Turzii devenind un pol industrial recunoscut la nivel național. Populația localității a crescut de la aproximativ 5.000 de locuitori în 1925 la peste 12.000 în anii ’30, iar rata ocupării forței de muncă în industrie era printre cele mai mari din regiune.

Masoneria și edificiile culturale

Contribuția francmasoneriei la Câmpia Turzii nu s-a limitat la industrie. Masonii, în frunte cu Izsó Diamant, au susținut edificarea a două clădiri emblematice pentru oraș:

1. Palatul Cultural: Finalizat în anii ’30, acest edificiu a devenit un simbol al culturii locale. Construit sub egida lojii masonice, palatul a găzduit evenimente culturale, biblioteci și săli de conferințe, fiind un spațiu al educației și al coeziunii sociale.

2. Prima biserică ortodoxă din localitate: Construită lângă Palatul Cultural, biserica a fost ridicată cu sprijin financiar din partea comunității, inclusiv al masonilor. Aceasta a reprezentat o demonstrație a spiritului de solidaritate dintre diferitele confesiuni religioase din zonă.

Un oraș ridicat pe principii fraterne

Unificarea satelor Ghiriș și Sâncrai în 1925 a fost catalizatorul pentru transformarea Câmpiei Turzii într-un oraș modern. Izsó Diamant a înțeles importanța infrastructurii și a cooperării. Francmasoneria, prin sprijinul acordat atât fabricii, cât și construcțiilor culturale și religioase, a creat un model de dezvoltare bazat pe comunitate.

Moștenirea lui Izsó Diamant

Izsó Diamant nu a fost doar un antreprenor, ci și un lider vizionar. Prin viziunea sa masonică, el a îmbinat valorile fraternității și solidarității cu strategii economice solide. Fără contribuția sa, Câmpia Turzii nu ar fi ajuns un oraș industrial modern și un simbol al progresului interbelic.

Astăzi, rămășițele fostei Fabrici Industria Sârmei și clădiri precum Palatul Cultural stau mărturie pentru o epocă de aur în istoria localității. Câmpia Turzii este, fără îndoială, o creație a francmasoneriei interbelice și a unui om care a știut să-și dedice viața comunității.

Sursa documentară

Titlu: Izsó Diamant și Industria Sârmei din Câmpia Turzii. Memoriile unui antreprenor francmason (1920-1940)

Autori ediție critică: Varga Attila, Adrian Crivii

Editură: Argonaut, Editura Mega

Instituții asociate: Academia Română – Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, Asociația culturală R.L. Simion Bărnuțiu 6 – Cluj-Napoca
Această lucrare reprezintă o sursă esențială pentru înțelegerea contribuției lui Izsó Diamant la dezvoltarea industriei și a comunității locale din Câmpia Turzii, precum și a implicării sale în francmasoneria interbelică.