Despre Biserica Ortodoxă "Învierea Domnului" din Câmpia Turzii.

Este prima Biserică Ortodoxă construită la Câmpia Turzii, piatra de temelia a fost pusă la data de 30 Iulie 1943, atunci demarându-se lucrările de construcție, zidul fiind clădit din cărămidă.
Apariția acestei biserici în peisajul spiritual-religios al Câmpiei Turzii trebuie înțeleasă prin prisma unei evolutii istorico-demografice și a economiei localității. Un document din anul 1911 ne arată că în rândul cetățenilor Ghirișului și Sâncraiului, localității rurale ce în anul 1925 prin unire au format comuna Câmpia Turzii,…nu exista un român de confesiune ortodoxă, toți ființa greco-catolici. Însă aceasta realitate urma să se schimbe nu peste mult timp.
Urmarea a noului contextului istoric de după primul război mondial, înfăptuirea Marii Uniri de l-a 1 Decembrie 1918, și a faptului că dezvoltarea fabricii Industria Sârmei S.A. a impus creșterea semnificativă a populației comunei prin afluența pe cale firească cu populație venită din satele ortodoxe din apropierea Sibiului, cu precădere din Galeș, Săliște, alții din zonele Făgărașului, Munții Apuseni, stabilindu-se aici, căsătorindu-se întemeindu-și cămine în localitate. Trebuie să mentionez faptul că zona Sibiului nu este întâmplătoare deoarece de acolo provenea directorul fabricii, inginerul Ionel Floașiu si președintele consiliului de administrație, un acționar important al fabricii ISCT, Ionel Comșa, care își aveau originile în Galeș si mărginimea Sibiului.
Un prim pas a fost în anul 1923, odată cu înființarea la Ghiriș a unei capele ortodoxe, în cadrul Conacului Paget, astăzi Palatul Copiilor, unde în prima parte a slujit preotul din Viisoara Viențiu Orășan, tot în a treia duminică.
Din anul 1935, cu sprijinul Industriei Sârmei S.A si cu cel al drept-credincioșilor, s-a reușit constituirea unei parohi ortodoxe, avându-l preot pe, vrednicul de pomenire Laurențiu David.
În acest context, prin inițiativa directorului Ionel Floașiu, începând cu anul 1935, s-a trecut la strângerea de fonduri din contribuitie voluntară, destinate noului locaș de cult, care începe la data de 30 Iulie 1943.
Cel care a conceput arhitectural, frumosul monument arhitectonic a fost arhitectul bucureștean George Cristinel, cel care a realizat și impunătorul Palat Cultural de la Câmpia Turzii, vecin Bisericii Ortodoxe, și al Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca.
La data de 22 septembrie 1951, biserica având hramul ,,Învierea Domnului” a fost dată în folosință, prin slujirea unei sfeștanii de către Sabin Truța, vicarul Episcopiei Vadului, Feleacului si Clujului. În anul 1954 a fost executată pictura iconostasului, de către profesorul clujean Victor Constantinescu.
Interiorul a fost decorat mural, iar din punct de vedere iconografic si stilistic acesta a fost finalizat în anul 1971-1973. Autorul picturii în stil neobizantin a fost prof. univ. Coriolan Munteanu din Cluj.
Ceremonia de târnosire, în limbaj laic de sfințire, a avut loc la 26 mai 1974, de către I.P.S Teofil Herineanu, arhiepiscopul Vadului, Clujului si Feleacului, în fruntea unui sobor de doisprezece preoți, împreună cu episcopul Iustinian Chira si în prezența a mii de locuitori.
Câteva lucruri, interesante și picante despre acest edificu istoric într-o altă postare. Pentru a pastra acuratețea și fidelitatea datelor istorice, sursa documentară a textului, a fost lucrarea *Câmpia Turzii, Istorie, Cultura, Civilizatie- ediția 1994, autori Mircea N. Nemeș, Vasile Lechintan, Valer Deac, Laurențiu Mera, Valer Deac, Alexandru Suciu.

📷: foto 30 Iulie 1943 Câmpia Turzii” cu Sfințirea fundației Bisericii Ortodoxe din Centru, oficiată de Episcopul Clujului Nicolae Colan- Petre Popp ©2023