În urma invaziei maghiare din 5 Septembrie 1944, regiunea Turzii devine un serios teatru de luptă. Datorită frontului staţionar prin ocuparea poziţiilor, strategice de către inamic satele între Turda-Luduş şi mai departe, au fost greu încercate fiind în linia întâi de luptă. Armata sovietică în strânsă colaborare cu armata română au atacat şi purtat lupte grele, dârze, pentru a scoate pe inamicul bine apărat de poziţiile naturale ale dealurilor din lungul Arieşului. Această zonă de luptă a cauzat multe pierderi de viteji soldaţi porniţi într'un iureş frăţesc pentru desrobirea Ardealului de Nord. In aceste împrejurări tragice in fiecare comună s'au creat cimitire pentru eroii căzuţi în lupta pentru apărarea Patriei.
În Câmpia Turzii cele mai înverşunate lupte s-au dat în partea de sud a comunei, în Sâncraiu. Mulţi eroi căzuţi au fost înmormântaţi în cimitirul gr. gat. al parohiei, datorită situaţiei lui camuflate şi ostenelii pr. L. Lupu, care a rămas în permanenţă în localitate. Aici au fost înmormântaţi 31 eroi morţi la datoria supremă. Numărul total al eroilor căzuţi pe frontul din Câmpia- Turzii nu se ştie precis. Au fost însă verificate ulterior 47 morminte cu eroi români şi 53 eroi sovietici. Numărul lor este însă apreciabil socotind pe cei dispăruţi în valurile umflate ale Arieşiului şi cu eroi inamici pieriţi aici. Datorită grijii aşezământului naţional „Regina Maria" pentru Cultul Eroilor, în consfătuirea locală din 30 August 1945, s'a constituit comitetul pentru construirea cimitirului eroilor şi s'a fixat locul pentru odihna lor vecinică - cimitirul parohiei Câmpia-Turzii II (Sâncraiu) cu cel mai mare număr de eroi. S'a studiat şi alcătuit planul cimitirului în suprafaţă de 760 m2 îngrăditprecum şi contribuţiile financiare şi materiale: Aşezământul naţional cu 2 milioane numerar; Soc. Industria Sârmei cu fier pentru beton, sârmă împletită, manoperă şi conducerea tehnică a lucrărilor; comuna politică cu procurarea materialelor, transporturi; cetăţenii cu contribuţii benevole.
Planul cimitirului consta din trei rânduri de morminte individuale şi trei rânduri de morminte colective mai scurte prevăzute cu bordură de beton, cari vor cuprinde pe toţi eroii, iar în mijloc spaţiul pentru troiţa de 4 m. înălţime, dăruită de Aşezământul din Bucureşti. Cheltuelile pentru amenajarea completă a cimitirului, se cifrează la suma de 10 milioane. Stabilindu-se în prealabil programul şi fixându-se data, inaugurarea solemnă a Cimitirului Eroilor s'a săvârşit în Dumineca din 16 Decemvrie 1945. Slujba sfinţirii şi a parastasului eroilor, s'au oficiat de preoţii bisericilor româneşti din localitate. Cuvântul Bisericii îl rostesc preoţii O. Savu şi S. Coman, accentuând ideia eroică şi simbolul cimitirului pentru crezul generaţiilor viitoare.
Dl. V. Ungureanu, preş. comit., face darea de seamă pentru iniţiativa şi construcţia cimitirului.
Dl. Dr. Iuliu Pop, vorbeşte ca organ reprezentativ al judeţului. Din partea Aşezământului naţional, vorbesc d-nii col. I. Dobjanschi şi gen. adj. T. Radu, arătând sensul spiritual al troiţei în mijlocul eroilor şi elogiază memoria celor ce şi-au jertfit viaţa pe altarul Patriei. în cadrul cuvântărilor se, face apel nominal al eroilor, apoi se citeşte şi înmânează Diploma de onoare conferită de I. P. S. S. Patriarh Nicodim, cu conţinutul:
„Dăm înalta noastră binecuvân binecuvântare şi mulţumim din toată inima conducerii [şi muncitorimii uzinelor Industria Sârmei din Câmpia-Turzii pentru marea contribuţie în bani, materiale şi muncă, la opera urmărită de Aşezământ".
Din partea comunei vorbeşte dl. I. Sălciuan primar. Solemnitatea se termină într'o atmosferă de reculegere cu împărţirea colivei şi pomenii pentru copiii săraci oferită de Comitetul Societății Crucea Roşie.

Sursa: Părintele CÂMPIAN
Revista Renașterea, Cluj Napoca, nr. 4, 27 ianuarie 1946, pag.3