Cultura · 56 · 13.01.2023

Ieșitul la jocul satului și pregătirea zestrei

By REDACȚIE
Ieșitul la jocul satului și pregătirea zestrei

Fata care ieșea pentru prima dată la joc era „numită„ fată mare” și trebuia să aibă măcar o parte din zestre pregătită până în acel moment, adică „să fie gata pentru orice întâmplare”, deoarece, din acest moment, era curtată și, eventual, cerută în căsătorie.

Și feciorii trebuiau să fie pregătiți pentru viața de familie și să cunoască „rându’ lucrului”. Cunoașterea jocurilor specifice zonei și localității era foarte importantă, mai ales pentru fecior. „Când te ducei la joc, acolo vinea o fată, o videai. Dacă îți plăcea de ea, mergeai și o luai la joc, dacă erai jucăuș. Mai greu era pentru cel care nu știe juca. Ăla ave o mare greutate, era mai greu să se apropie de o fată”, aflăm din volumul „Cultura tradițională din județul Cluj, vol. I, Câmpia Transilvaniei”, apărut editura „Tradiții clujene”, Cluj-Napoca.

Jocul popular a reprezentat un mijloc prin care puteau fi exprimate sentimentele, prin care tinerii se puteau apropia și prin care, potrivit legilor sociale locale, aceștia aveau „consimțământul” comunității de a lega relații de dragoste. În diferite mărturii fetele tânjeau la feciorii care stăpâneau jocurile locale și știau să potrivească vorbele în timpul jocului, dând dovadă, astfel, de o anumită inteligență.

Foto: La joc- Negreni, Cluj/ Mircea Cîmpeanu - arhiva CJCPCT Cluj

BACK TO TOP