Morile țărănești de la Câmpia Turzii

Prin anii 20-30, "Moara sistematică S.A" din localitate și-a schimbat de două ori proprietarii. Primii au fost frații Salomon, apoi un oarecare Adalbert Klein și acesta evreu de origine, pe urmă în anul 1940, a trecut în proprietatea lui Vasile Moldovan, care a deținut-o până la naționalizarea din 1948. Ultimul proprietar a montat și o presă de ulei comestibil antrenată de motorul morii, respectiv de un mic motor de cu explozie, care era pus în funcțiune atunci când moara era oprită.
Moara se afla pe strada Gh. Coșbuc, clădire care există și astăzi. Moara avea o capacitate ce deservea cinci sate. În unii ani, spre exemplu în 1932, când din cauza inundațiilor produse de râul Arieș iar morile de apă din zonă s-au distrus ,, moara cu gaz” de la Câmpia Turzii a măcinat pentru zece sate.
Așa cum am spus pe data de 7 noiembrie 1948, Moara țărănească si presa cu ulei a trecut în patrimoniul Sfatului Popular Raional Turda.

Pentru scurtă vreme, în Câmpia Turzii au mai ființarea două mori cu capacitate mică. Una, a lui Mihail Adam, a funcționat în cartierul Sâncrai, între anii 1943-1949. Cea dea doua, care s-a înființat în cartierul Șarât, aparținând lui Ilie Sârb Porcilă, a fost folosită până în anul 1948
Sursa: Câmpia Turzii, Istorie, Cultură, Civilizatie- autor Mircea N. Nemeș.