Agricultura trece printr-o transformare majoră la nivel global, determinată de creşterea populaţiei, de terenurile arabile limitate, de provocările de mediu şi de schimbarea normelor sociale. În acest context, BUSINESS Magazin a discutat cu Liviu Dobre, CEO-ul Agricover Holding, despre oportunitatea agriculturii româneşti de a trece la următoarea etapă şi de a se transforma prin investiţii şi adopţie de tehnologie, dar şi despre modul în care se poziţionează liderul de piaţă pentru viitor, printr-o abordare bazată pe sinergii.

„Agricultura din România se află astăzi într-o poziţie favorabilă în comparaţie cu cea din ţările din occident. Acest lucru se întâmplă deoarece aici există un potenţial de creştere foarte mare, investiţiile având capacitatea de a oferi o productivitate superioară celei din prezent, în timp ce în alte ţări dezvoltate, marja de creştere este mult mai mică”, a explicat Liviu Dobre, CEO-ul Agricover Holding, într-un interviu acordat BUSINESS Magazin.

Imaginea surprinsă prin această declaraţie vine din perspectiva unui executiv care conduce de mai bine de un deceniu şi jumătate ceea ce cunoaştem astăzi drept Agricover Holding, un grup fondat în România, cu afaceri de peste 2,5 miliarde de lei în 2022, care este activ pe piaţa europeană de agribusiness şi care a deservit doar anul trecut aproximativ 10.000 de clienţi, prin inputuri, finanţări sau tehnologie şi soluţii digitale. Liviu Dobre s-a alăturat companiei în 2007, într-un moment în care România intra în Uniunea Europeană, iar fermierii începeau să se familiarizeze cu fondurile europene nerambursabile.

În anii care au urmat, fermierii au început să utilizeze aceste finanţări pentru investiţii în parcuri de utilaje agricole moderne, însă acum este momentul ca agricultura să treacă într-o nouă etapă. „Exploatarea eficientă a acestor parcuri de utilaje <<smart>> presupune adoptarea tehnologiilor agriculturii de precizie, care constă în însămânţarea şi apoi aplicarea la locul potrivit şi în cantitatea adecvată de îngrăşăminte şi produse de protecţie a plantelor. Agricultura de precizie reduce consumul de îngrăşăminte şi produse de protecţia plantelor cu un dublu efect benefic: pe de o parte, scăderea costurilor de producţie, iar pe de altă parte, reducerea impactului pe care activităţile agricole îl au asupra mediului înconjurător.” Această nouă etapă care aduce oportunităţi fără precedent ar putea fi considerată una „transformaţională”, iar Liviu Dobre ştie câte ceva despre ce înseamnă o astfel de perioadă, întrucât tot „transformaţională” a fost şi epoca 2007-2017 din viaţa Agricover, adică cea care a început odată cu venirea sa.

„În prezent, fermele româneşti sunt conduse în proporţie de 99% de bărbaţi, vârsta medie a fermierilor este de peste 55 de ani, iar 70% dintre copiii cu studii superioare ai fermierilor vor să facă altceva decât agricultură. Prin urmare, Agricover şi-a asumat că, până în 2028, va pregăti 1.000 de tineri din familii de fermieri pentru accelerarea procesului de transformare către ecosistemul agricol de mâine.”

Liviu Dobre, CEO, Agricover Holding

Pentru context, trebuie să ne întoarcem în anul 2000, atunci când antreprenorul Jabbar Kanani a pus bazele companiei. În prima etapă de dezvoltare, după înfiinţarea în 2002 a Agricover S.A., în urma fuziunii dintre două reţele regionale de silozuri şi o fabrică de ulei comestibil, a fost practic creat grupul Agricover. La vremea respectivă, modelul de afaceri consta în achiziţia şi stocarea de seminţe de floarea-soarelui, care erau apoi procesate şi comercializate sub brandul de ulei Ulvex.

În 2007, compania l-a recrutat pe Liviu Dobre, a vândut afacerea cu ulei către Bunge România şi a început în mod gradual să iasă din operaţiunile legate de silozuri şi de comerţul cu cereale şi seminţe oleaginoase. Odată cu această etapă transformaţională, Agricover a achiziţionat distribuitorul de inputuri pentru agricultură Suntory Agrochemicals, lansându-şi astfel divizia de distribuţie a inputurilor. Totodată, grupul a lansat Agricover Credit IFN, divizia de finanţare a fermierilor. Toate aceste mutări, precum şi cele care au urmat, au însemnat construirea unei abordări strategice, sinergetice, cu o singură misiune: aceea de a dezvolta un grup care să deservească nevoile fermierilor pentru ca, mai târziu, să-i poată ajuta să ducă agricultura românească la următorul nivel. Dar de unde vine încrederea în potenţialul acestui sector? „Agricultura este unul dintre sectoarele performante ale economiei naţionale, alături de energie şi IT. Potenţialul de creştere este foarte mare, pe diverse planuri: creşterea productivităţii la hectar, comasarea terenurilor şi creşterea suprafeţelor medii exploatate de fermierii performanţi şi convertirea terenurilor aflate în circuitul agriculturii de subzistenţă la o exploatare profesională”, a declarat Dobre.

Oportunităţile agriculturii. Sectorul agricol românesc ocupă o poziţie interesantă la nivel european, fiind caracterizat de un context favorabil, dar şi de oportunităţi importante de creştere. În ultimii ani, România a înregistrat o creştere semnificativă a producţiei agricole devenind unul dintre principalii producători de cereale din regiune. „Progresul înregistrat de agricultura din România în ultimii 20 de ani este unul evident şi vizibil pe mai multe paliere ale acestui sector. În primul rând, această perioadă a marcat o creştere semnificativă a productivităţii agricole, datorită adoptării unor tehnologii moderne şi a îmbunătăţirii managementului agricol. În al doilea rând, în această perioadă s-a accelerat tranziţia de la o agricultură tradiţională, de subzistenţă, la una mecanizată, cu un grad mai scăzut de fragmentare a terenurilor.” România este cel mai mare producător de porumb şi floarea-soarelui din Uniunea Europeană. La floarea-soarelui, are cea mai mare suprafaţă cultivată, dar şi cea mai mare producţie din UE - 2.800 de tone în 2021. Spre comparaţie, Franţa a produs 2.000 de tone de floarea-soarelui în aceeaşi perioadă. Suprafaţa cultivată cu grâu în România a fost în 2021 de aproape 2,2 milioane de hectare, iar producţia a trecut de 10 milioane de tone. Cifrele plasează România pe locul 4 în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania şi Polonia. „În ultimii 10 ani, fermierii români au înregistrat una dintre cele mai mari creşteri de productivitate la hectar din lume. Rata anuală compusă de creştere a productivităţii în această perioadă a fost de peste 10% la porumb şi de aproximativ 8% pentru restul culturilor (grâu, orz, floarea-soarelui şi rapiţă).”

Într-adevăr, anul 2022 a fost unul complicat din cauza secetei înregistrate în mai multe locuri din ţară, iar Ministerul Agriculturii estimează că România va raporta pentru anul trecut cea mai slabă producţie de porumb din ultimii 15 ani. Totuşi, condiţiile de secetă şi fenomenele metorologice severe au afectat producţia agricolă în mai multe zone ale lumii, iar potenţialul şi poziţia României rămân pe o traiectorie pozitivă în contextul dat. „Anul 2022 a reprezentat pentru agricultura din România o perioadă plină de provocări, în care atât evenimentele intrinseci, cum ar fi seceta, fluctuaţia preţurilor cerealelor şi a inputurilor (în mod special la îngrăşăminte şi combustibil), cât şi cele extrinseci, precum inflaţia, preţurile la energie şi dobânzile, au pus o presiune pe profitabilitatea înregistrată de fermieri.”

Ce sfaturi aveţi pentru tinerii aflaţi la început de drum?

„Impactul tehnologiei în orice aspect al vieţii noastre cotidiene este major, iar tinerii sunt cel mai bine pozitionaţi pentru a îmbrăţişa aceste schimbări. Au energia specifică vârstei, voinţa de a reuşi, dar şi o lipsă de răbdare în ceea ce priveşte evoluţia carierei lor. În acest context, cred că trebuie să profite de primele poziţii din cariera lor pentru a descoperi ce înseamnă viaţa profesională, a valoriza expertiza colegilor mai experimentaţi şi a înţelege care este valoarea adăugată pe care o pot aduce organizaţiilor în care lucrează. Viitorul este al lor cu certitudine, iar implicarea şi dorinţa de a face mai mult şi într-un mod diferit îi vor conduce spre o carieră de succes.”

De aceea, printre aspectele care ar putea fi îmbunătăţite în următorii ani se numără investiţiile alocate acestui sector, irigaţiile fiind una dintre problemele majore cu care se confruntă fermierii români în ultimii ani, mai ales în contextul schimbărilor climatice, în care seceta poate afecta grav productivitatea culturilor. O parte din oportunităţile anilor următori vin chiar din această nevoie de investiţii. „Un exemplu în acest sens se referă la lipsa unei infrastructuri dezvoltate de irigaţii în ţara noastră, care se poate dovedi o oportunitate, deoarece România are şansa implementării unor soluţii tehnologice avansate, superioare celor existente în alte ţări din Europa. În acest scop, Agricover va continua să sprijine fermierii români în activitatea pe care o desfăşoară, atât în ceea ce priveşte aspectele operaţionale, cât şi inovaţiile disponibile, specifice acestui sector.” Pe parcursul anului 2022, 9.949 de fermieri au achiziţionat unul sau mai multe dintre produsele şi serviciile Agricover, iar cel mai mare portofoliu de clienţi este înregistrat în dreptul Agricover Distribution, prin care compania a furnizat inputuri agricole integrate pentru aproximativ 8.800 de clienţi.

Lider pe piaţa de inputuri, businessul de distribuţie a atras în octombrie 2019 Adama Agriculture în acţionariat, jucătorul global devenind investitor strategic cu o cotă de 10% din capitalul social al acestei divizii. Prin lupa liderului pieţei de distribuţie şi, în final, a unui jucător care interacţionează cu aproape 10.000 de fermieri, am încercat să aflăm cum arată imaginea fermierului român în 2023, dintr-o perspectivă de business, dincolo de clişeele împietrite în timp. Aşa am aflat de la Liviu Dobre că fermierul român este „un antreprenor agricol modern, deschis la schimbări şi la adoptarea inovaţiilor tehnologice pentru a creşte productivitatea şi eficienţa”. „Este, de asemenea, preocupat de oportunităţile care există în jur, de la diversificarea utilizării inputurilor, la adoptarea unor noi tehnologii agricole, la modalităţile de finanţare cât mai avantajoase, astfel încât să fie maximizate beneficiile sale pe termen mediu şi lung. Cea mai stringentă nevoie pe care o are se referă la modernizarea infrastructurii agricole, cum ar fi irigaţiile, astfel încât acesta să nu mai depindă într-o măsură atât de mare de condiţiile climatice”.

În ceea ce priveşte ambiţiile fermierului român, acestea se referă la creşterea productivităţii la hectar în condiţiile eficientizării costurilor de producţie, care să genereze competitivitate pe piaţa internaţională, astfel încât agricultura din România să se menţină ca unul dintre liderii acestei industrii la nivel european, după cum se observă prin lentila Agricover. Următoarea etapă de dezvoltare a agriculturii româneşti ar putea însemna agricultura ecologică, unde România se află pe ultimele locuri la nivel european în ceea ce priveşte suprafeţele cultivate în regim organic, cu o pondere de puţin peste 3% în totalul suprafeţelor cultivate, conform celor mai recente date disponibile. „În plus, în contextul sustenabilităţii agriculturii şi al reglementărilor UE, credem că există un potenţial important în România pentru implementarea tehnologiilor de aplicare cu rată variabilă. Acestea sunt utilizate pentru a aplica doze adecvate de tratamente adaptate la structura si compoziţia solului sau densitatea plantelor la un anumit moment pe baza harţilor de aplicare cu rată variabilă generate şi încărcate digital”.

O abordare „360”. Dacă etapa 2000-2007 a fost cea de început în istoria Agricover, iar 2007-2017 a însemnat etapa transformaţională, astăzi compania este în mijlocul unei etape de dezvoltare accelerată. Odată cu aceasta, grupul a lansat şi al treilea element cheie din abordarea strategică şi sinergetică pe care o are asupra sectorului agricol, şi anume tehnologia şi inovaţia digitală. Modul în care agricultura românească poate să ardă etape în mod real este prin avantajul pe care îl oferă implementarea şi utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie disponibile pe piaţă. De aceea, în 2020 grupul a înfiinţat divizia Agricover Technology, prin care a lansat în 2021 platforma de agricultură digitală Crop360, care a fost deja implementată în peste 3.000 de ferme. „Crop360 oferă acces la soluţii agricole digitale şi integrează vânzările online de inputuri şi interacţiunile în procesele de creditare pentru clienţii noştri. De la lansarea platformei în 2021, Crop360 a fost implementată în peste 3.000 de ferme, astfel încât fermierii din toată România au oportunitatea să devină mai competitivi, să fie mai rezilienţi şi să îşi îmbunătăţească sustenabilitatea practicilor agricole”

Sursa/ Business Magazin