Cultura · 63 · 07 Iun 2022

Obiceiul *Împănatul boului*, la Mintiu Gherlii.

By Redacție
Obiceiul *Împănatul boului*, la Mintiu Gherlii.

În ziua de Rusalii, duminică, 12 iunie 2022, la Mintiu Gherlii va avea loc obiceiul „Împănatul boului”, obicei care încă se pune în practică aici, dar și în alte câteva sate din județul Cluj. Acesta face parte din categoria riturilor de fertilitate și de inițiere, prin care se încerca influențarea naturii pentru ca aceasta să ofere rod pământului și astfel să fie asigurat traiul comunității.

Organizat de Primăria și Consiliul Local Mintiu Gherlii, Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliul Județean Cluj și Asociația „Mugurii Mintiului”, obiceiul propriu-zis va debuta la ora 13:00, pe ulițele satului, iar de la ora 15:00 va continua cu un spectacol folcloric, în cadrul căruia vor evolua: Mariana Deac, Ioan Dordoi, Felix Gălan, Andreea Socaciu, Cristina Moșuțan Beldean, Rusu Mihai, Bogdan Găbudean, Dan Fodor, Denisa Popovici, Ariana Fodor, Larisa Gurzău, Ovidiu Stan, Lidia Moholea, Alexandra Moldovan, acompaniați de grupul instrumental „Codru de dor”, conducerea muzicală Traian Covrig. Totodată, va fi prezent Grupul „Tradiții Ormănene” din Orman și Ansamblul Folcloric „Mugurii Mintiului”. Spectacolul folcloric, desfășurat pe Stadionul de fotbal din Mintiu Gherlii, se va încheia cu o petrecere în aer liber.

La Mintiu Gherlii, pregătirile pentru „Împănatul boului”, începeau cu trei zile înainte de Rusalii, când tinerii din sat mergeau pe câmp și culegeau „pana boului”, o plantă de culoare roz, folosită la decorarea boului, iar sâmbăta, înainte de Rusalii, se adunau restul florilor necesare împodobirii boului. Duminică dimineața, în ziua de Rusalii, tinerii se strângeau la casa de unde urma să pornească boul împănat și pregăteau „pana boului”. Aceasta este podoaba care urma să fie pusă pe fruntea boului, confecționată dintr-un schelet de lemn, format dintr-o vergea de alun, îndoită în forma literei U, decorată cu florile culese în zilele anterioare. În timpul pregătirii penei, tinerii cântau și spuneau glume.

După ce era terminată, pana era pusă pe fruntea boului. Alaiul care urma să meargă în procesiune pe ulițele satului era format din călăreții care deschideau drumul, boul împănat, ceterașii care cântau și lumea din sat care chiuia și se veselea. Unul dintre călăreți avea legat după cal o roată de car, pe care erau amplasate câteva personaje: mirele, mireasa, nașii și preotul. Roata, trasă de cal, se rotea, iar personajele dădeau impresia că se „învârt pe după icoane”, exact ca la slujba cununiei.

Ajunși cu boul împănat în mijlocul satului, acestuia i se dădea să bea „o fele de jinars șî una de apă”. Fiind sub influența alcoolului, boul intra într-o stare de agitație. Acum era momentul când obiceiul se transforma în ritual de inițiere. Fetele de măritat trebuiau să prindă boul agitat de coarne și să îl stăpânească. Cea care reușea să facă acest lucru, nu va rămâne nemăritată, credeau oamenii satului.

sursa:Facebook/Tradiții Clujene

BACK TO TOP