Un lucru mai puțin știut este faptul că, de-a lungul istoriei, localitatea noastră, mai exact arealul actual al Câmpiei Turzii, a făcut parte din trei mari structuri imperiale: Imperiul Roman, prin zona castrului Potaissa de la Turda, Kaganatul Avar, în secolele VI–VII, și Imperiul Habsburgic, în epoca modernă. Dincolo de granițele administrative de astăzi, acest teritoriu a fost integrat succesiv în sisteme politice, militare și culturale diferite, iar dovezile arheologice confirmă această realitate.

Prezența romană este bine documentată prin castrul și municipiul Potaissa, centru militar și urban major al Daciei romane. Materialele romane descoperite și în arealul Câmpiei Turzii, inclusiv țigle ștampilate de atelier militar, indică existența unor construcții romane în zonă, chiar dacă acestea nu au fost încă identificate integral în teren. După retragerea administrației romane, spațiul nu a rămas gol, ci a fost reintegrat într-o nouă structură de putere, Kaganatul Avar.

La ieșirea din Câmpia Turzii spre Târgu Mureș, pe prima terasă a Arieșului, situl arheologic „Luna – Nod Rutier”, aflat parțial pe teritoriul administrativ al orașului, a scos la lumină una dintre cele mai importante descoperiri din Transilvania timpurie. Cercetările preventive și sistematice desfășurate între 2009 și 2014 au identificat două așezări și trei necropole, datate între secolele VI–X. În cadrul necropolelor au fost descoperite peste 640 de morminte de inhumație, majoritatea jefuite încă din vechime, dar păstrând inventar funerar relevant. Documentul de cercetare precizează că necropola aparține epocii avare și reprezintă cea mai mare necropolă avară descoperită până în prezent în România.

Mormintele conțin vase ceramice de ofrandă, podoabe, catarame de bronz și fier, arme, vârfuri de lance și săgeți, cuțite, accesorii de centură și piepteni din os. Au fost identificate inclusiv morminte de cai, element caracteristic elitei războinice avare. Necropola face parte din grupul cultural Gâmbaș sau Mureș, corespunzător avarilor așezați la sfârșitul secolului VI și începutul secolului VII pe cursul mijlociu al Mureșului.

Întregul complex arheologic se întinde pe aproape cinci hectare, iar zona cercetată integral reprezintă doar o parte din suprafața estimată, fiind prevăzută continuarea investigațiilor pe aproximativ patru hectare suplimentare, unde se estimează existența a peste o mie de complexe arheologice.

Această descoperire schimbă perspectiva asupra istoriei locale. Arealul Câmpiei Turzii nu a fost un spațiu marginal, ci parte activă a unei structuri politico-militare care a dominat Europa Centrală și de Est timp de aproape două secole. Ulterior, în epoca modernă, Transilvania a fost integrată în Imperiul Habsburgic, iar reorganizarea administrativă, militară și economică din secolele XVIII–XIX a modelat evoluția localității până în perioada contemporană.

Privită în ansamblu, istoria Câmpiei Turzii se desfășoară pe un fundal imperial complex, roman, avar și habsburgic. Necropola avară de la Luna confirmă arheologic faptul că acest teritoriu a fost parte a Kaganatului Avar în secolele VI–VII, iar prezența celor peste 640 de morminte identificate până acum oferă una dintre cele mai solide dovezi ale integrării zonei noastre într-un sistem de putere care a marcat decisiv istoria regiunii.