Câteva cuvinte despre zidul de piatră dimprejurul bisericii. Nu se știe exact nici anul când, nici de către cine a fost înălțat. După unii cercetători ai monumentului de artă religioasă, e posibil ca acesta să fi existat mai înainte de a se construi biserica, undeva la începutul secolului XVII (1600) Deci, la origine să fi servit ca loc închis de apărare, împrejmuirea oferindu-le ocrotire ghirișenilor în vremuri de primejdie împotriva atacurilor. Putându-și în acest mod salva viața, refugiindu-se înăuntrul zidului de piatră, înalt și prevăzut pe toată întinderea lui, la intervale regulate, cu contraforturi și cu găuri prin care își îndreptau țevile de pușcă ripostând asediatorilor. Cu trecerea timpului însă, zidul a devenit foarte vulnerabil la loviturile de tun și astfel nemairăspunzând nevoilor de apărare, a fost micșorat. De asemnea se spune că zidul proteja depozitul comunității de cereale
Deasupra porții zidului se vede aplictă o placă de piatră pe care „este gravat anul 1702 și numele unei donatoare [localnice] pe cheltuiala căreia s-a construit această poartă: Seredi Sophia, precum și blazonul ei nobiliar: "un braț înzăuat ținând trei săgeți".
Construcția bisericii s-a făcut în anii 1679 și 1680 , din piatră de carieră, cu boltirile navei din cărămidă; tot din piatră fiindu-i partea inferioară a turnului, iar partea superioară era din lemn, acoperișul clădirii învelit cu șindrilă. Trebuie să ținem seama de faptul că pentru acea vreme biserica aceasta era o construcție de proporții în Ghiriș, casele locuitorilor fiind pe atunci modeste și construite, în majoritate, din lemn. Deși materialul de construcție precum piatra nu a lipsit în apropierea Ghirișului, arhitectura în piatră nu s-a dezvoltat.
Geneza acestei biserici medievale reformate se explică tocmai prin stabilitatea în Ghiriș- devenit târg în 1610 – o dată cu deceniul trei al secolului al XVII – lea a mai multor dintre foștii ofițeri și soldați ai gărzii principelui Transilvaniei, eliberați din armată, care aparțineau cultului reformat calvin. În felul acesta s-a înfiripat în târgul Ghiriș un centru militar (foștii ostași având îndatoriri militare).
Biserica a fost făcuta pe cheltuiala nobilului Rhédei Ferencz “ care avea poțiune de moșie aici. El a ocupat funcții importante în Transilvania, a fost pe rând, consilier al principelui, comite[ prefect], al comitatului [județului] Cluj, jude regesc al scaunului secuiesc Odorhei, jude al orașului Cluj, și căpitan suprem al acestuia”.
Vizitarea edificiului se face intrând printr-un portal construit din cărămidă la anul 1703. Aici, dreapta, pe o laviță se așează sicriul cu defunctul, pe durata slujbei funerare. Deasupra ușii care dă în biserică există gravat în piatră un basorelief care, în manieră tradițional – heraldică, reprezintă blazonul familial Rhédei: "un scut cu tre movile, cea din mijloc avâand în vârf o lebădă”.
Interiorul are pereții zugrăviți în alb, fără ornamentație, fără crucifix.Ca elemente arhitectonice există amvonul și balconul cu orga.În dreapta amvonului, pe o placă de marmură se află dăltuită inscripția în limba latină făcută la 1680 pentru a imortaliza evenimentul încheierii construcției.
Ca urmare a grijii pentru întreținerea bisericii, aceasta a fost renovată în anul 1786 de către contesa Kendefii Rákhel din Ghiriș, după cum se consemnează în limba maghiară pe a doua placă de marmură, aceasta înzidită în stânga amvonului.

Semnalez și faptul că, în timpul luptelor armate ce au avut loc aici în toamna anului 1944, biserica a avut de suferit. Repararea ei s-a făcut 1946 "reconstruindu-se boltirea prăbușită, partea superioară a turnului ( lemnul fiind înlocuit cu cărămidă), porticul și acoperișul ( șindrila fiind înlocuită cu țiglă profilată)”.
Text adaptat după Mircea Nicolae Nemeș

FIȘIER DOCUMENTAR
Orbán Balázs , A Székelyföld leirása (Descrierea secuimii), tom V. Pesta, 1871, p.145;Szentgyörgyi Jószef,Gyéres város keteltkezésének alakulásának és ezzel szoros össeköttetésben állo év. Ref. Egyháznak története( Înființarea, formarea orașului Ghiriș și în strânsă legătură cu aceasta a bisericii reformate), în Az Ar. Gyéresi év. Egyház temploma 200 éves ünnepélye ( Sărbătoarea de 200 de ani a bisericii Reformate din Câmpia Turzii, p. 40 – 52 ; Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, sala de lectură Colecții Speciale: J.Siebmacher ‘s , Grosses und allegemeines WAPPENBUCH. Siebenbürger Adel Heryöge Fürsten Grafen ( Carte mare și universală a blazoanelor.Nobilime din Transilvania, duci, principi, conți).Nürberg, 1898 ( în continuare : Siebmarcher), BIL.IV.12, Taf. 41 (blazonul Rhédei d); Ibidem, Bil. IV.12 , Traf.41 (blazonul lui Serédy b); Arhiva Parohiei Reformate din Câmpia Turzii , Schiță monografică a comunei ( lucrare dactilografiată în limba maghiară, fără autor , fără titlu, fără dată, însă redactată prin anii 1933 – 1934, după cum rezultă din context)( în continuare: Schiță monografică), f.11 – 13 ; Câmpia Turzii , p. 51 – 52, 70 – 71.

foto: Anul 1944 Biserica Reformată din Câmpia Turzii imediat după bombardament,...împrejmuită de zidul respectiv, mult mai vechi decât edificiul