Story · 736 · 22.10.2022

Preot Ioan PÂRȚIOC *1910-1991*

By PETRE POPP
Preot Ioan PÂRȚIOC *1910-1991*

Despre preotul Ioan PÂRTIOC

Preotul Ioan Pârtioc s-a născut la Gherla în 1910, unde ulterior a si studiat. Gherlenii numesc si azi terenurile de la intrarea dinspre Cluj “a lui Pârtioc”, după família de grădinari care erau proprietari. Seminarul teologic si Facultatea de Teologie le-a urmat la Cluj, unde a fost coleg cu episcopul Teofil Herineanu, cu care apoi a colaborat mult în timpul carierei preoțești.

După absolvirea facultății, a slujit în biserica din Bogata de Jos, raionul Dej, împreună cu socrul său si a cunoscut-o pe sotia Leontina Elvira Ungur, fiica de preot, a opta generatie de preoți în familie. Cu ea a avut doi baieti: în 1938 s-a născut Nicolae Alexandru Pârtioc (Puiu), actualmente preot pensionat in regiunea Detroit, Michigan, Statele Unite si în 1939 Ioan Patriciu (Pusu), decedat.

Preotul Ioan Pârtioc si-a inceput cariera în satul Rediu, județul Cluj, unde a slujit împreună cu soțul surorii sale, Marioara, preotul Ioan Ioanete, până în 1941, la cedarea Ardealului, când s-a refugiat la Aiud cu família. Apoi a lucrat ca preot 2 ani în Storojnet, Bucovina de Nord, de unde s-au refugiat din nou in 1944, înapoi în Ardeal, datorită cedării Bucovinei Uniunii Sovietice. Datorită ultimatumului de 48 de ore, s-au refugiat înapoi în Ardeal cu ultimul tren, de marfă, atât de încărcat cu mobile si lucruri ale refugiatilor încât multă lume îl însoțea pe jos de lent ce era, copiii sezând “pe cărbunii locomotivei”.

După retrocedarea Ardealului a primit parohie în comuna Unirea (numită Aldorf pe vremea aceea), lângă Bistrița. Acolo a mobilizat comunitatea sa lucreze efectiv la instalarea curentului electric de 110 V în comuna, înainte să vină marea electrificare cu 220 V la nível national, fapt pentru care a fost decorat de guvernul de atunci cu ,,Ordinul Steaua Republicii clasa a V-a”.

După câțiva ani a fost numit Protopop la Năsăud, unde a pictat biserica centrală si a făcut vizite in parohiile Protopopiatului, orientând alți preoți, în comune precum Telciu, Rebrisoara etc. In aceeași perioadă primește distincția ,,Crucea patriarhală” cu ,,Brâul Roșu” în grad de Stavrofor.

In 1965, datorită afecțiunilor reumatice cauzate de clima umedă din pădurile Năsăudului si căutând o climă mai uscată si încălzire pe gaz metan, preotul Ioan Pârtioc face schimb de parohii cu preotul Peter din Câmpia Turzii. De atunci a slujit până la 70 de ani, când a ieșit la pensie, în biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”, în parohia nr. 1 din Câmpia Turzii, având pe atunci în grija centrul orașului, dar si cartierele Șarât si Insula. Pe timpul lui s-a pictat biserica, fiul său Patriciu a pictat icoana fecioarei Maria de pe frontispiciul bisericii si a cântat în corul bisericii împreună cu fiica Patricia , pe atunci în vârstă de 6 ani.

Iubitor al naturii si pescuitului, a scris poezii în stilul lui Topârceanu, unele publicate în ,,Revista Vanatorul si Pescarul Sportiv”. Cea mai cunoscută, o perlă de umor, începea așa: “ Hector n-ar fi fost știut de n-ar fi războit Elada/ Suciu de ar fi fost pescar, nu s-ar mai fi scris Balada”, Suciu fiind prietenul pescar care nu prindea peste niciodată. Jocurile de cuvinte si metaforele îi plăceau la fel de mult ca pescuitul sportiv: “și somnul cât butucul, buștean dormea n nămol/disprețuind din icre spectacolul frivol” sau “o broscuță flautistă, foarte tristă/se îngâna cu un cuc si-un haiduc, care paste albe gâște pe o buză de uluc/ sus în slavă, ciocarlia, satelit în zenit/ canta-n slavă simfonia dorului neîmplinit”.

Recunoscut ca bun predicator, era deseori chemat oficial sa predice la ,,Catedrala Ortodoxa din Cluj”, mai ales când venea vizita de la Patriarhie. Crezând cu toata ființa lui ca "Dumnezeu este Iubire", a ajutat alți preoți pensionari (preotul Lupu), a participat la hramuri, sfintiri de biserici; multi credinciosi lăsau cu limba de moarte as fie îngropați numai cu “popa Pârtioc”. Preot intelectual, dar si om de lume, a botezat, casatorit, îngropat si spovedit mulți ghiriseni, cu o bună cunoastere a greutăților vieții, cu înțelegere și iertare. Mă simt onorat că în urmă cu peste 40 de ani, am primit sfântul botez de prin părintele preot Ioan Pârțioc.

📷: foto dreapta- preotul Ioan Pârțioc slujind

Preot Ioan PÂRȚIOC *1910-1991*

Fie-i memoria binecuvântă și odihna alături de cei drepți!

BACK TO TOP