Administrație · 1220 · 11 Decembrie 2018

Surpriză! Municipiul Câmpia Turzii are IMN , în 2 variante aparținând compozitorilor Marius Cuteanu și Serban Marcu pe versuri de Aurel Călușer ( Corul ASTRA)

Surpriză! Municipiul Câmpia Turzii are IMN , în 2 variante aparținând compozitorilor Marius Cuteanu și Serban Marcu pe versuri de Aurel Călușer ( Corul ASTRA)ariesnew.ro

Municipiul Câmpia Turzii are compuse 2 variante de IMN, aparținând compozitorilor Marius Cuteanu și Serban Marcu pe versuri de Aurel Călușer. Corul ,, Astra’’

Este o structura asociativă culturală fără personalitate juridică în cadrul Serviciului cultură şi finanţat de la bugetul local. În anul 1923 şi-a început activitatea în localitatea Ghiriş, la îndemnul inginerului Ionel Floaşiu, corul bărbătesc al fabricii Industria Sârmei S. A.( formaţie pe care o găsim consemnată şi în documentele ulterioare, uneori sub denumirea de Corul ,,ASTRA”). Era alcătuit din 40-50 de angajaţi, funcţionari şi muncitori, cântând pentru prima oară cu ocazia serbării ţinute la 1 Decembrie 1923. Nu se cunoaşte cu siguranţă numele dirijorului din primii ani de activitate ai formaţiei, cert este însă că, între 1927 şi 1929, la conducerea acesteia, ca dirijor, s-a aflat învăţătorul Gheorghe Metea, succedat de învăţătorii Toma Roşiu, Vasile Coroiu, iar din 1938, de Nicolae Botezan, sub bagheta căruia, consacrarea va fi imediată şi recunoaşterea valorii, unanimă. Locul repetiţiilor, care se făceau după-masa sau seara, era într-o sală de clasă a Şcolii Primare de Stat, iar concertele, în localitate, se prezentau la localul,,Gazner”. Din 1938, an în care s-a reactivat corul bărbătesc, până în toamna anului 1944, formaţia a purtat numele de Corul ,, Şoimii Carpaţilor” din Câmpia Turzii. Între toate celelalte forme de manifestare ale organizaţiei locale a ASTREI, corul – bine alcătuit, cu repertoriu bogat şi variat – se impunea prin frumuseţea interpretării, contribuind fundamental la reuşita multor spectacole şi acţiuni culturale (şezători, festivaluri artistice, comemorări, etc.) Sub bagheta entuziastului Nicolae Botezan, formaţia corală ,,Şoimii Carpaţilor” din Câmpia Turzii, s-a impus atenţiei marelui public, câştigându-şi în rândurile auditorului un binemeritat prestigiu, datorat calităţii interpretative şi repertoriului său ales, cu o paletă largă de piese (de la prelucrări folclorice şi cântece patriotice, la colinde şi piese corale din opere şi operete). Corul bărbătesc a avut, de-a lungul anilor, o activitate concertistică asiduă şi neîntreruptă în Câmpia Turzii şi a întreprins numeroase deplasări în comunele din jur: Poiana, Luna, Luncani, Gligoreşti, Viişoara, Urca, Moldoveneşti, Mihai Viteazu, Războieni, Lunca Mureşului, Călăraşi, precum şi în oraşele din zonă: Turda, Cluj, Alba Iulia, Sebeş, Câmpeni, Abrud. Notabilă a fost şi contribuţia corului pe planul cântecului religios, fiind prezent, cu regularitate, în fiecare duminică şi la sărbătorile religioase, în bisericile româneşti din localitate şi la cele din comunele vecine. Succesele de care s-a bucurat corul i-au adus o faimă deosebită, fiind una dintre cele mai îndrăgite formaţii de acest gen din Transilvania şi chiar din ţară. Aşa cum reiese din amintirile unor foşti corişti, ajunşi la vârste venerabile, în toamna anului 1944, curând după recucerirea părţii de Nord a Transilvaniei, acest cor a susţinut un remarcabil concert la Opera Română din Cluj, ovaţionat cu încăntare de un mare număr de spectatori. Către sfârşitul anului 1944, Corul ,,Şoimii Carpaţilor” îşi reia numele de ,, Industria Sârmei” şi totodată devine mixt (alcătuit din angajaţi ai uzinei şi membri familiilor acestora), în acest fel numărul coriştilor dublându-se, ajungând la 80. Începând din iunie 1945, după inaugurarea Casei Culturale Industria Sârmei S.A devenită în anul 1950, Club Muncitoresc – repetiţiile şi concertele corului au loc în acest frumos aşezământ cultural. Continuând a fi, şi după încheierea celui de-al doilea război mondial, o prezenţă remarcabilă în viaţa spirituală a Câmpiei Turzii, şi cu o prestigioasă carte de vizită între formaţiile corale din regiunea/ judeţul Cluj, corul mixt al Sindicatului ,,Industria Sârmei”, s-a aflat, în anii care au urmat, în plină activitate concertistică. Manifestările sale artistice s-au bucurat de succes, cucerind auditoriul prin muzica cultivată şi elevată, prin ţinută repertorială şi interpretativă. După anul 1944, animatorul şi dirijorul corului, a fost acelaşi Nicolae Botezan, care, cu profesionalism, a reuşit să formeze un colectiv valoros, alcătuit din oameni de profesii diferite (muncitori, funcţionari, tehnicieni din inteprindere şi membri lor de familie, la care s-au adăugat cadre didactice din localitate). Înaltul nivel de interpretare la care se ridica acest cor, numărul mare al componenţilor, dar şi calităţile repertoriului său vast, l-au determinat pe renumitul compozitor clujean Tudor Jarda, să creeze, în anul 1959, o partitură pentru formaţia corală din Câmpiaq Turzii, aşa numita Cantata ,, Industria Sârmei”, pentru cor mixt, cor de copii şi orchestră, prezentată în premieră în acel an cu ocazia deplasărilor. La repetiţii s-a realizat o remarcabilă colaborare între creator şi corişti, rămânând o emoţionantă secvenţă a ,,biografiei culturale” a oraşului. Cele două spectacole muzicale puse în scenă în acel timp de artiştii amatori, cu larga contribuţie a corului, a orchestrei şi a ansamblului de dansuri populare şi anume Şezătoarea de Tiberiu Brediceanu şi opereta Vânt de libertate de Dunaevski, au constituit adevărate evenimente culturale. Corul a mai susţinut, şi după anul 1945, numeroase concerte de remarcabilă ţinută artistică pe scena Clubului din Câmpia Turzii şi în diverse localităţi ale judeţului şi din ţară: Turda, Cluj Napoca, Dej, Ocna Mureş, Aiud, Sibiu, Târgu Mureş, Alba Iulia, Luduş, Baia de Arieş, Câmpeni, Abrud, Sebeş, Târnăveni, Bistriţa, Lugoj, Hunedoara,etc. Precum şi al căminele culturale din localităţile navetiştilor de la Industria Sârmei, fiind de fiecare dată foarte apreciat. S-a remarcat remarcat şi prin prezenţa, cu regularitate, la ediţiile Concursurilor cu caracter naţional, ale formaţiilor artistice de amatori, clasificându-se de mai multe ori pe locuri fruntaşe la fazele regionale/judeţene, iar la faza finală (Bucureşti), cucereşte locul II în anul 1959 şi locul III în anul 1969. Ecourile în presă, deosebit de elogioase, dau măsura exactă a valorii acestei formaţii corale. Semnalăm doar următorul pasaj dintr-un articol publicat în anul 1974, sub semnătura lui Tudor Jarda: ,, Îmi aduc aminte de minunata interpretare a piesei Învăţătorul cel tânăr, de R. Botta, iar Nunta ţărănească, de Sigismund Toduţă, nu are încă o imprimare mai frumoasă ca aceea realizată de Corul Industria Sârmei”. Fiind distins cu titlul de formaţie de amatori fruntaşă, corul dobândeşte onoarea de a fi invitat să facă înregistrări, cu şapte piese corale, la Studioul de radio din Bucureşti, făcându-se astfel cunoscut pe plan naţional şi pe calea undelor. Pe la începutul anilor 1960, această formaţie îşi modifică numele în Corul ,, Armonia”. În primăvara anului 1974, în urma decesului profesorului Nicolae Botezan, la conducerea corului vine fiica acestuia, profesoara Monica Anca, preluând marea şi generoasa pasiune pentru arta corală a tatălui ei. Între anii 1980-1983, corul ,,Armonia” a susţinut o serie de concerte la Cluj Napoca, Dej, Turda, Lugoj, Alba Iulia. În anul 1983, pierzându-şi iarăşi dirijorul, din motive obiective, activitatea formaţiei a fost condusă de profesorul Nicolae Haţegan. La 1 octombrie 1991, din iniţiativa tânărului şi talentatului învăţător Cristian Trifan, un grup de 28 de dascăli: învăţători, profesori şi educatoare pun bazele reluării activităţii corale la Câmpia Turzii înfiinţând Corul ,,Voces Didactica”. În anii următori, corul a mai purtat numele ,, Voces Didactica- Astra” şi ,,Astra”, nume pe care îl poartă şi acum. În cei aproape 25 de ani de activitate corul a fost condus de dirijori deosebiţi ca pregătire profesională şi calităţi dirijorale: conf. univ. Ciprian Para de la Academia de de Muzică G. Dima, prof. univ. Cornel Groza, dirijorul Filarmonicii Transilvania, Mihaela Goje, dirijor la Opera Română, Vladimir Lungu, actualmente dirijorul Operei din Mersin, Turcia. Din anul 2007 corul ASTRA este condus de Rodica Trandafir, cadru didactic universitar la Academia de Muzică G. Dima din Cluj Napoca. La 4 decembrie 2004 corul ASTRA, dirijat de Vladimir Lungu, a realizat un CD cu 17 colinde şi cântece de stea, din repertoriul naţional şi internaţional. Întorcându-ne cu câţiva ani în urmă, în anul 1994, la Câmpia Turzii s-a desfăşurat cea mai amplă manifestare culturală corală, în organizarea impecabilă a dirijorului Dan Cristian Trifan, la care au participat 14 formaţii corale din Bucuraşti, Braşov, Sighişoara, Blaj,Alba Iulia, Zalău, Cluj Napoca, Haşcov- Bulgaria, Tolouse- Franţa. La sfârşitul manifestării, renumitul dirijor Traian Buhlea al corului ,,Muzica Viva” din Bucureşti, spunea: ,,De 28 de ani conduc formaţii corale. Nicăieri, în ţară sau străinătate, n-am găsit o asemenea atmosferă şi o calitate atât de ridicată a nivelului interpretativ. N-a fost o reuniune de amatori ci o manifestare profesionistă din toate punctele de vedere. Felicitări Câmpia Turzii!” Începând cu anul 1993, Corul ASTRA a fost nelipsit de la manifestările desfăşurate la Blaj, în cadrul Festivalului Coral ,, Iacob Mureşianu”, momente aniversare ale Revoluţiei de la 1848. În 6 iunie 1993 Corul ,, Voces Didactica – ASTRA” din Câmpia Turzii, condus de dan Cristian Trifan, a participat la momentul comemorativ ,,Potaissa, 1885 de ani de atestare documentară”, în prezenţa unor personalităţi de prestigiu din viaţa politică a ţării: Ion Raţiu şi Oliviu Gherman. Şezătorile Culturale desfăşurate la Câmpia Turzii în fiecare an, începând cu 1992, au beneficiat de prezenţa unor personalităţi remarcabile din cultura română: Ioan Ovidiu Moldovan, Dorel Vişan, Ana Blandiana, Petre Poantă, Doina Cetea, baritonul Giani Brad, pianista Adela Bihari, soprana Ştefania Barz, actorul Ruslan Bârlea, etc. Corul ASTRA are parteneriate cu formaţii similare din ţară: ,, Voci Transilvane” şi ,, Magnificat” din Cluj Napoca, ,, Camerata” din Zalău, ,,Doruleţ” din Ocna Mureş, ,,Armonia”, din Turda. Datorită corului ASTRA, bisericile din Câmpia Turzii, de diferite culte şi confesiuni şi-au înfiinţat formaţii corale la patru voci, şi au evoluat în cadrul Concertelor Pascale și de Colinde . Aşa cum reiese din statisticile Corului ASTRA, în cadrul corului au evoluat de-a lungul celor aproape 25 de ani peste 150 de corişti. S-au acumulat peste 200 de piese corale de diferite facturi şi au fost organizate peste 100 de spectacole pe plan local la care au asistat mii de iubitori ai muzicii. Corul "ASTRA" a realizat 2 CD-uri, unul cu Colinde - Cântece de Stea și altul cu Muzică laică, ambele sub conducerea dirijorului Vladimir Lungu. Sunt de remarcat două mari evenimente la care a participat cu succes Corul ASTRA :Festivalul Coral de Muzică Sacra-Oraștie,1999,locul II la secțiunea cor mixt și evoluția în direct pe postul de radiodifuziune 14-15august 2000, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, dirijor profesor Dan Ciprian Para.O colaborare fructuoasă s-a concretizat timp de 10 ani, în regim de reciprocitate, între Corul ASTRA și Corul Casei de Cultură Bartok Bella din Mohacs-Ungaria, între anii 1995-2005. În 2008-2009 a avut loc un schimb de experiență între Corul ASTRA și Asociația Corală MERSIN Turcia, dirijor-prof.Rodica Trandafir. Corul ASTRA a facut parte din Asociatia Română de Cânt Coral. Municipiul Câmpia Turzii are compuse 2 variante de IMN, aparținând compozitorilor Marius Cuteanu și Serban Marcu pe versuri de Aurel Călușer. Realizarea celor două mari evenimente virale la Câmpia Turzii - Festival Coral de Primavară și Concert de Colinde relifează preocuparea localnicilor și a Primăriei și Consiliului Local pentru perpetuarea tradițiilor muzicale la Câmpia Turzii. Obiective ţintă: -realizarea şi prezentarea de concerte corale, camerale şi a unor recitaluri cu repertoriu din patrimoniul muzicallocal naţional şi universal; -promovarea, prin mijloace specifice artei interpretative corale, a valorii culturii româneşti şi universale, atât în ţară, cât şi în străinătate; -producţii corale cu interpretarea partiturilor muzicale din repertorile Renaşterii europene, muzicii contemporane româneşti şi universale; -susţinerea şi promovarea excelenţei în domeniul interpretării muzicale corale specifice brand-ului Astra; -coproducerea sau participarea la organizarea de spectacole în colaborare cu alte instituţii artistice, cu persoane fizice sau juridice, din ţară sau din străinătate; -răspândirea şi dezvoltarea valorilor artistice autentice, sprijinirea debutului şi afirmarea tinerilor creatori şi interpreţi şi implicarea în educarea prin artă a publicului; -realizarea şi dezvoltarea de programe, proiecte şi activităţi culturale în domeniul creaţiei şi interpretării muzicale corale, în parteneriat cu artişti, organizaţii neguvernamentale, instituţii de spectacole din ţară şi străinătate; -promovarea artei româneşti în lume, prin asumarea răspunderii în ceea ce priveşte contribuţia activă la formarea, menţinerea şi dezvoltarea imaginii pozitive a Municipiului, a României în Europa; -realizarea şi editarea de publicaţii specifice, în acord cu obiectul de activitate al instituţiei, pe orice tip de suport şi comercializarea acestora. Conducere și coordonare: Corul este condus de către: un administrator şi un dirijor, personal contractual subordonat șefului Serviciului Cultură, în limitele stabilite prin contract. Membrii : În cadrul corului activează seniori/tineri/copii/elevi/ studenți ( cu acordul părinților în cazul minorilor).

ziare & stiri