Dragi prieteni, un lucru mai puțin știut este faptul că la Câmpia Turzii a funcționat o Universitate începând cu anul 1957
O asemenea instituție de cultură – denumită inițial Universitatea populară – apare în viața orașului în octombrie 1957, când și-a început activitatea cu 35 cursanți, pentru ca în următorii ani școlari numărul lor să varieze. (În 1960-1961 funcționa de exemplu cu 200 de cursanți, iar în 1962-1963 doar cu 67).
Expunerile – în total 60 (în 1957) – organizate o zi pe săptămână, câte două ore, erau atunci serale, pe urmă duminica între orele 10-12^12. Încă de la început, sediul Universității a fost instalat în localul Clubului Muncitoresc.

Profilată pe 6 cursuri, și anume: pentru răspândirea cunoștințelor științifice (biologie, astronomie, medicină), tehnice (tehnologia materialelor, metrologie), de istoria patriei și de limba și literatura română, de drept, nelipsind – bineînțeles, după obiceiul vremii – cele de propagandă politică, Universitatea populară a avut, totuși, o destul de largă audiență în rândul populației.

Publicul care audia prelegerile se constituia din tehnicieni, funcționari și muncitori, în totalitate de la întreprinderea Industria Sârmei.

Pentru susținerea expunerilor s-a apelat la lectori recrutați pe plan local (profesori, ingineri, medici și alți specialiști). Destul de des conferențiau profesori universitari de la Cluj.

Pentru stimularea cursanților și a documentării lor, de câteva ori pe an erau organizate deplasări în orașe importante din Transilvania, unde se vizitau muzee s.a.

Cerințele de informare au crescut treptat și, firește și activitatea acestei instituții, devenită Universitatea cultural-științifică, au căpătat un caracter mai complex. De la 6 cursuri inițiate în 1957, în 1981-1982 se desfășurau 9 cursuri, pentru ca în 1988-1989 să funcționeze cu 20 cursuri structurate pe diverse domenii, dintre care cele mai importante erau: noi tehnologii de elaborare, laminare și trefilare a oțelurilor speciale; cultura legumelor și plantelor de câmp; creșterea și îngrijirea animalelor; istoria neamului; istoria cinematografiei românești; secretariat-dactilografie; electrotehnică aplicată; limbi străine.

Activitatea acestei forme instituționalizate, proiectată a da o cultură superioară oamenilor din Câmpia Turzii, s-a întrerupt la finele anului 1989.

Sursa documentară: Câmpia Turzii, Istorie, Cultură, Civilizație-1994, autori: Mircea N. Nemeș, Laurențiu Mera, Vasile Lechințan, Emil Bujor