Ce mai freamăt, ce mai zbucium! Câțiva voluntari, la ordin, au ieșit să-l apere vârtos pe candidatul Crin Antonescu și să caute dușmani în jur. Problema este că nu-l atacă nimeni, doar că bietul candidat se plângea că nu-l bagă nimeni în seamă. Fără a polemiza cu acești războinici, precizez încă o dată:

Nu vreau să distrug nicio unitate a Alianței și nici nu susțin altceva. Discuția a fost deschisă de candidatul comun, care a anunțat că se suspendă. Nu mă pun în calea fericirii de a fi candidat pentru domnul în cauză. Ba chiar, cum spune un cunoscut cronicar al tâmpeniilor cotidiene: Îl susțin!

Am răspuns la o întrebare de presă despre motivul pentru care cred că el nu a fost căutat de cei care l-au propus și de ce nu i-au continuat susținerea în perioada sărbătorilor. Mi-am dat cu părerea, menționând clar că este o opinie personală. În rest, aștept ca Alianța să se pronunțe și să legitimeze sau nu această candidatură.

Discuția nu este despre Crin Antonescu. Este, mai degrabă, despre dificultatea de a găsi un candidat câștigător, capabil să armonizeze electoratele a două partide care s-au contrat și polarizat puternic în campania prezidențială.

Apreciez că Alianța face probabil cercetări sociologice, pentru a identifica cea mai bună modalitate de a uni electoratele celor două partide în sprijinul unui singur candidat. În actuala criză de încredere, se va vedea că nu este simplu. Dacă Antonescu se dovedește a fi soluția cea mai bună, iar Alianța îl adoptă, eu nu mă voi opune. Mai mult, nici măcar nu am o soluție pe care s-o consider mai bună.

Nu cred că Alianța își poate permite un candidat fără șanse, mai ales în condițiile unei configurații total schimbate față de alegerile anulate din toamna lui 2024.

Unii susțin că îl împing pe Marcel Ciolacu să candideze, ca să își rupă gâtul. Nu am susținut niciodată așa ceva, dimpotrivă! Cei care acum se dau utili ar fi trebuit să nu fi ventilat voturi spre alt candidat, scoțându-l astfel din cursă pe propriul lor lider. Atunci trebuia apărat Președintele PSD, nu acum. Acum, sper, nu-l mai agresează nimeni cu strategii așa-zis câștigătoare, care s-au dovedit a fi falimentare.

În concluzie: Mai răsfirați, băieți!

PS: Pentru cei care, poate, nu cunosc cântecele de cântat la petrecerile de susținere, le dau eu o idee. Există un cântecel vesel, care se cântă sărind de pe un picior pe altul:

„Ești o floare, ești un CRIN / Ești parfumul cel mai fin.”

Imagine generată cu instrumente de inteligență artificială.

sursa/PaginaFacebook/VasileDîncu